Casa Albă se transformă, miercuri, în epicentrul unor discuții cruciale despre viitorul Groenlandei, cea mai mare insulă din lume. Vicepreședintele american JD Vance îi primește pe miniștrii de externe danez și groenlandez, alături de omologul lor american, Marco Rubio. Miza e uriașă, mai ales că Donald Trump și-a exprimat fără echivoc interesul pentru acest teritoriu. Potrivit BBC, tensiunile sunt palpabile, iar viitorul insulei e doar o parte a ecuației complexe.
În Nuuk, capitala Groenlandei, un ecran imens proiectează constant cuvintele „Trump”, „Groenlanda” și „suveranitate”, scrise cu litere roșii. Nu trebuie să fii expert în politică internațională ca să-ți dai seama că situația e tensionată. Trump vrea Groenlanda și, după cum spune chiar el, o va lua „pe calea ușoară sau pe calea grea”.
„Nu suntem de vânzare”
Groenlandezii sunt îngrijorați, și pe bună dreptate. Amelie Zeeb, de pildă, nu mai contenește să-l îndemne pe Donald Trump „să asculte mai mult și să vorbească mai puțin”. „Nu suntem de vânzare. Țara noastră nu este de vânzare”, a declarat ea, scoțând manușile tradiționale din piele de focă pentru a-și accentua spusele. Sivnîssoq Rask, scriitor și muzician inuit, speră ca țara sa să fie independentă și bine gestionată, nu cumpărată ca un obiect. Maria, cu bebelușul ei de șapte săptămâni bine înfășurat, mărturisește că se teme pentru viitorul familiei sale și că nu-și dorește toată această atenție nedorită.
Miza geopolitică uriașă
Atenția internațională asupra Groenlandei nu va dispărea prea curând, asta e clar. Miza e mult mai mare decât soarta insulei. Conflictul implică două națiuni NATO, Danemarca și SUA. Groenlanda este un teritoriu semi-autonom al Danemarcei, iar premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că, dacă SUA preiau controlul insulei prin forță, alianța transatlantică de apărare pe care Europa s-a bazat timp de decenii va fi distrusă. Ar fi o lovitură grea pentru relațiile dintre SUA și Europa, deja tensionate de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Liderii europeni încearcă disperați să mențină administrația Trump de partea lor, pentru a susține un acord de pace durabil pentru Ucraina. Ramificațiile potențiale ale unui conflict asupra Groenlandei sunt enorme, dar nu este clar cum intenționează Washingtonul să gestioneze întâlnirea de miercuri. Va fi un spirit de compromis sau de confruntare? Rămâne de văzut.
Argumente pentru securitate
Președintele Trump insistă că are nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională. Dacă SUA nu iau Groenlanda, atunci China sau Rusia o vor face, spune el. Conștiente de acest lucru, marile puteri europene, care au susținut vocal suveranitatea daneză asupra Groenlandei, s-au grăbit să elaboreze propuneri militare pentru a spori prezența NATO în jurul insulei și în Arctica în general. Regatul Unit și Germania au preluat conducerea aici, dar Franța a anunțat miercuri că va deschide un consulat în Groenlanda la începutul lunii viitoare. Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a descris-o ca pe un „semnal politic” pentru a fi mai prezent în Groenlanda, „acest teritoriu al Regatului Danemarcei”.
„Împărtășim preocupările SUA că această parte a Danemarcei are nevoie de o protecție mai bună”, a declarat luni cancelarul german Friedrich Merz. „Pur și simplu vrem să îmbunătățim împreună situația de securitate a Groenlandei.” Patrick Sensburg, președintele Asociației Rezerviștilor Germani, a cerut ca cel puțin o brigadă europeană să fie staționată în Groenlanda cât mai curând posibil. El a subliniat că Germania va „purta o responsabilitate specială în această acțiune” și a subliniat că armata germană ar obține avantaje strategice prin antrenarea soldaților în condițiile arctice dificile. Guvernul britanic discută, de asemenea, cu aliații europeni cu privire la posibila desfășurare de forțe militare în Groenlanda, în special ca răspuns la amenințările percepute din partea Rusiei și a Chinei. Discuțiile sunt într-o fază preliminară. Numărul trupelor nu a fost definit, dar discuțiile includ deja posibila desfășurare de soldați, nave de război, aeronave, submarine și capacități anti-drone în regiune. O sugestie concretă este formarea unei „santinele arctice” maritime NATO, care să reflecte „santinela baltică” înființată de alianță în Marea Baltică după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.
Rolul NATO
„Se pot face multe mai multe în Arctica”, mi-a spus Oana Lungescu. Până în 2023, ea a fost cel mai longeviv purtător de cuvânt al NATO. Acum este Distinguished Fellow la think-tank-ul de apărare și securitate RUSI. „Nu îmi imaginez că Regatul Unit sau Germania vor trimite un număr semnificativ de trupe în Groenlanda, dar ar putea organiza mai multe exerciții în regiune sau le-ar putea extinde pe cele existente. Regatul Unit și alți aliați NATO au început deja să desfășoare active maritime pentru un exercițiu bianual amplu condus de Norvegia în High North, numit Cold Response. Arctica a devenit o prioritate strategică pentru NATO după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Dar trebuie făcute mai multe.”
Importanța strategică a Groenlandei
Groenlanda se află între SUA și Canada pe de o parte și Rusia și Europa pe de alta parte. Washingtonul a avut pentru prima dată o idee reală despre valoarea strategică a Groenlandei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. SUA au ocupat insula pentru a împiedica capturarea ei de către Germania nazistă după invazia Danemarcei. SUA au încercat să cumpere Groenlanda după război, dar Copenhaga a refuzat. Nu mult după aceea, cele două țări au devenit membri fondatori ai NATO și, în 1951, au semnat un acord de apărare, încă valabil astăzi, care permite Statelor Unite să-și păstreze bazele militare în Groenlanda și să aducă câți soldați doresc pe insulă. Groenlanda se află pe cea mai scurtă rută între SUA continentale și Rusia, ceea ce o face esențială pentru apărarea antirachetă. După căderea Uniunii Sovietice în 1991, SUA și-au redus foarte mult prezența aici, păstrând doar o singură bază militară – Pituffik Space Base – una dintre cele mai importante stații radar ale Washingtonului.
Linia de coastă de aici este deosebit de importantă. Există un punct maritim de strangulare în apele dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit – așa-numitul decalaj GIUK – care este considerat crucial pentru a urmări navele rusești și chineze, și în special submarinele care se deplasează între Arctica și Atlantic. SUA au cerut Danemarcei să-și sporească capacitatea de supraveghere. Copenhaga a promis recent 4 miliarde de dolari pentru securitatea Groenlandei, deși administrația Trump a fost disprețuitoare. Dar vor fi suficiente propunerile NATO pentru o prezență arctică mai mare și mai bună pentru administrația Trump?
Un punct de cotitură?
Julianne Smith a fost ambasadorul SUA la NATO până la realegerea președintelui Trump; acum este președintele Clarion Strategies. „Întâlnirea din această săptămână este absolut critică”, mi-a spus ea. „Cred că va fi un punct de cotitură într-un fel sau altul. Reprezentanții din Danemarca și Groenlanda vin pregătiți. Ei iau acest moment foarte în serios, dar adevărata întrebare este dacă vreuna dintre aceste propuneri va satisface o Casa Albă care pare mai hotărâtă și mai interesată să extindă teritoriul SUA decât să abordeze efectiv securitatea Groenlandei însăși.”
Dacă securitatea ar fi într-adevăr tot ceea ce îl preocupă pe Donald Trump, atunci Pacific High North este o zonă mult mai sensibilă a Arcticii pentru SUA decât Groenlanda, argumentează Ian Lesser, Distinguished Fellow la German Marshall Fund of the United States. Acolo se întâlnesc îndeaproape prezența și interesele rusești și americane, mi-a spus el. De fapt, există două insule mici în mijlocul strâmtorii Bering, unde ai putea merge pe jos din Statele Unite în Rusia la mijlocul iernii. Big Diomede este în Rusia, iar Little Diomede este în statul american Alaska. Dar tensiunile au crescut aici de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Apele strâmtorii Bering sunt esențiale pentru Rusia pentru tranzitul activelor nucleare strategice, iar avioanele de luptă americane și canadiene au fost forțate în mod repetat să intercepteze avioane militare rusești în largul coastei arctice.
Ian Lesser crede că concentrarea lui Donald Trump asupra Groenlandei, mai degrabă decât asupra Alaska, sugerează mai mult un interes pentru securitatea economică, decât pentru securitatea în sensul tradițional. Dar, spune el, ambele ar putea fi rezolvate fără a atinge suveranitatea daneză sau groenlandeză: NATO ar putea contribui la sporirea securității și apărării, iar SUA ar putea negocia drepturi de investiții în Groenlanda. Groenlanda este bogată în resurse naturale, inclusiv pământuri rare și minerale pe care SUA și toate celelalte puteri globale le doresc din cauza importanței lor pentru industriile de înaltă tehnologie, inclusiv tehnologiile avansate de apărare. Washingtonul are, de asemenea, ochii pe potențialul de deschidere a unor rute maritime noi, potențial profitabile, pe măsură ce gheața arctică se topește. Dar este greu de văzut cum apetitul lui Donald Trump pentru expansionism teritorial poate lăsa loc negocierilor miercuri. Acestea au fost cuvintele sale la începutul săptămânii: „Vorbim despre achiziționare, nu despre închiriere…. Avem baze în Groenlanda. Aș putea pune o mulțime de soldați dacă vreau, dar ai nevoie de mai mult decât atât. Ai nevoie de proprietate. Ai cu adevărat nevoie de titlu.”
Groenlanda preferă Danemarca
Groenlanda este un teritoriu al Danemarcei și, prin urmare, politic european, dar geografic, face parte din America de Nord. Insula este mai aproape de Washington decât de Copenhaga, iar Donald Trump pare să aibă un interes deosebit în a face America mai mare în ceea ce privește dimensiunea și dominația. Majoritatea groenlandezilor spun că vor să fie independenți de Danemarca, dar și mai mulți dintre ei (85% în sondaje) resping ideea de a fi americani. Înaintea întâlnirii de miercuri de la Washington, premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a declarat că țara sa se confruntă cu o criză geopolitică, „și dacă trebuie să alegem între SUA și Danemarca aici și acum, atunci alegem Danemarca.”
Dar, oricum ar merge întâlnirea cu vicepreședintele și secretarul de stat american miercuri, Donald Trump este Jokerul din pachetul de cărți, spune Sara Olvig de la Centrul pentru Politica Externă și de Securitate al Groenlandei. „Ceea ce se va întâmpla va depinde de președinte”, mi-a spus ea. „Și el este foarte imprevizibil. Dar, dacă SUA iau Groenlanda prin constrângere, Statele Unite nu vor mai fi țara celor liberi… Va fi sfârșitul NATO și al lumii democratice așa cum o știm.” Rusia și China vor urmări rezultatul întâlnirii de miercuri, posibil la fel de atent ca și groenlandezii. Miza e mare, asta e cert.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaDecesele prin cancer asociate alcoolului s-au dublat în America. Ce indică raportul după trei decenii de date
Revista IoanaHoroscop 3 septembrie 2026. Leu și Fecioară dau ritmul zilei
News24Profesorii nu plătesc evaluarea psihiatrică din 2026, iar controlul obligatoriu pentru menținerea în funcție se repetă la 4 ani
Dolce SportUTA a pornit tare în Cupa României și a câștigat cu 3-0 la Minerul Lupeni
GetPonyRadarul care vede câți oameni sunt în mașină aduce amenzi de 200 de euro în Spania pentru benzile HOV folosite ilegal
