Guvernul Norvegiei anticipează o creștere masivă a încasărilor din sectorul energetic pentru acest an. Statul scandinav se așteaptă să obțină venituri de 721,1 miliarde de coroane (78,71 miliarde de dolari) din producția de petrol și gaze.

Revizuirea pozitivă a estimărilor guvernamentale

Această cifră este un salt serios față de nivelul previzionat anterior, de 557,4 miliarde de coroane. O analiză publicată recent de Economica a relatat că această ajustare vine în contextul direct al izbucnirii războiului din Orientul Mijlociu, factor care a majorat prețurile energiei la nivel global.

Iar Guvernul Norvegiei estimează pentru acest an o cotație medie a barilului de țiței de 91 de dolari, în creștere față de nivelul din octombrie, de 67 de dolari. În același timp, prețul gazelor naturale ar urma să se situeze la 14 dolari pe milion de unități termice britanice (MMBtu), în creștere de la 10,4 dolari per MMBtu.

Cifrele reflectă o piață energetică extrem de tensionată.

Impactul asupra celui mai mare fond suveran din lume

Norvegia produce în prezent aproximativ patru milioane barili pe zi (bpd) echivalent petrol. Numai că guvernul minoritar de la Oslo susține că veniturile excepționale obținute de pe urma prețurilor mai ridicate la petrol ar trebui adăugate la Fondul suveran de investiții. Acesta este deja cel mai mare din lume, deținând active cu o valoare de 2.200 miliarde de dolari, scrie agenția Agerpres.

Cum se reflectă această politică de economisire în deciziile dvs. De business dacă aveți expunere pe piețele nordice? Spre deosebire de alte țări europene, Norvegia înregistrează mari excedente fiscale datorită fondului său. Însă executivul trebuie să limiteze cheltuielile pentru a evita majorarea dobânzilor și creșterea inflației pe plan intern, stimulând prea mult cererea. Cheltuielile în numerar din fond ar urma să se situeze anul acesta la 579 miliarde de coroane, în scădere față de nivelul de 584 miliarde de coroane planificat în decembrie, a precizat Executivul.

Efectele macroeconomice și deciziile de politică monetară

Presiunile inflaționiste nu ocolesc nici economiile cu excedente masive. Săptămâna trecută, Banca Centrală a Norvegiei a majorat dobânda de politică monetară cu 25 puncte de bază, la 4,25%, o decizie luată mai devreme decât se așteptau analiștii. Măsura are scopul de a contracara rata anuală a inflației, determinată de majorările salariale și de costurile ridicate cu energia.

O dinamică similară a dobânzilor se observă și pe plan local, unde BNR menține ratele la niveluri restrictive, decizie care ține indicele de referință IRCC la un prag ridicat și scumpește finanțarea pentru companiile românești.

Ministerul de Finanțe a înrăutățit previziunile privind creșterea economiei excluzând industria petrolului (așa-numitul PIB non-petrolier) la 1,7% în 2026, de la 2,1% în octombrie. Această revizuire în scădere (publicată pe fondul efectelor războiului din Iran) arată vulnerabilitățile economiei reale.

Următoarele date oficiale privind execuția bugetară și evoluția fondului suveran norvegian vor fi publicate la finalul trimestrului curent.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Banca Centrala a Norvegiei fond suveran inflatie Norvegia petrol