Externe

Herta Muller: UE este ‘naivă’ în ce priveşte puterea spionilor foşti comunişti

Critica Hertei Muller⁤ asupra abordării Uniunii Europene față‍ de moștenirea totalitarismului în fostele⁣ state comuniste

Laureata Premiului Nobel pentru Literatură din​ 2009,‍ Herta Muller, de origine română, a subliniat într-un interviu recent că Uniunea Europeană nu a acordat suficientă atenție modului în care ⁣țările fost ⁣comuniste își gestionează trecutul totalitar. Aceasta a remarcat că foști ofițeri ai poliției secrete continuă să dețină⁣ funcții influente în societate, ​conform unui articol publicat pe ⁤EUObserver pe 14⁤ aprilie.

Muller ‍și-a⁢ dedicat o mare parte din creația ⁤sa literară explorării vieții sub dictatură, evidențiind frica și intimidarea generate de Securitate, poliția secretă din România. În cel mai recent roman al său, „Atemschaukel” (Tot ce am‌ port cu mine), autoarea abordează teme ⁣precum deportările și lagărele de muncă sovietice, ​experiențe cunoscute din povestirile părinților ei.

În timpul vizitei sale la Bruxelles‍ pentru promovarea lucrării sale literare, Muller s-a concentrat asupra problemelor actuale legate de modul în care noile state membre ale UE ‍abordează istoria lor comunistă. Ea a exprimat nemulțumirea ⁢față de indiferența Uniunii Europene privind aceste aspecte delicate.

„Consider că UE a acționat cu o naivitate considerabilă atunci când a acceptat rapid aceste țări fără să anticipeze provocările complexe ⁤cu care se vor confrunta”, a declarat scriitoarea într-o conferință ⁣organizată la‌ Passa Porta​ din Bruxelles.

„În⁢ România există numeroase persoane care au colaborat ‍cu Securitatea⁣ și acum ocupă funcții importante fără ca acest lucru să fie contestat”, adaugă Muller.

Hello! How can I assist you ⁢today?
Ea continuă:​ „Acești indivizi au acumulat atât de mult putere încât au reușit aproape să ⁣reînvie ​vechile structuri ale autorității lor.” Aceasta ‌descrie situația ca⁢ fiind o „a doua ⁣viață” a dictaturii – una ‍reorganizată diferit și lipsită de ideologie clar definită.

Un exemplu relevant este cazul lui Radu ‌Tinu, ‍un fost lider al Securității responsabil pentru supravegherea scriitoarei prin montarea microfoanelor în locuința sa.⁤ Tinu⁣ lucrează acum la o companie​ internațională de asigurări austriece ⁤și anul trecut ‌s-a exprimat despre Muller afirmând că aceasta suferise o boală mintală și își exagera realizările literare.

„Această situație m-a deranjat profund”, recunoaște Herta Muller. „Nu doar existența lui Tinu mă irită; ci faptul că el are ‍un rol semnificativ într-o companie majoritar europeanã – Staedtische‌ Versicherung – iar opiniile​ sale sunt publicate pe scarã largã.”‌

Deși nu⁤ simte presiune specialã datorită statutului​ ei Nobelian,⁤ scriitoarea germanică afirmǎ cǎ premiul⁤ i-a oferit oportunitatea ca „subiectul‍ dictaturii să fie discutat mai des”. ⁣ Ea sperǎ cǎ‍ mesajele sale ajung la un public mai larg şi sunt ⁤percepute diferit datorită ⁣recunoaşterii internaţionale primite.

Întrebat dacă simte vreo presiune legată de viitorul‌ ei literar​ după câștigarea premiului ​Nobel, Müller răspunde: „Presiunea reala‍ era atunci când mi-au percheziționat casa sau când eram interogată.”

Pentru ea personalizarea succeselor nu ⁤este esențial; ceea ce contează cel mai mult este faptul că „am reușit să-mi păstrez integritatea moralã” datorită curajului aratat in ⁤fata⁤ opresiunilor regimului comunist român. Scrisul rămâne pentru ea o​ meserie obișnuitã printre multe altele.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
comunisti muller