Inflația din zona euro sare la 2,5% pe fondul războiului din Iran. Ce face BCE?

Inflația anuală din zona euro a explodat la 2,5% în martie, o creștere bruscă de la 1,9% în februarie, conform datelor preliminare publicate de Eurostat. prețurile de consum au înregistrat cea mai abruptă creștere lunară din octombrie 2022, de 1,2%, un salt alimentat aproape în totalitate de șocul energetic provocat de conflictul din Iran.

Șocul energetic lovește din plin

Motorul acestei creșteri a fost, fără echivoc, energia. După ce în februarie se contractase cu 3,1%, inflația prețurilor la energie a urcat vertiginos la 4,9% în termeni anuali – o răsturnare de situație de aproape 8 puncte procentuale într-o singură lună. Războiul din Iran și închiderea aproape totală a Strâmtorii Ormuz au trimis prețurile petrolului și gazelor pe o spirală ascendentă.

Petrolul Brent a depășit 110 dolari pe baril, în timp ce prețurile gazelor naturale europene au crescut cu aproximativ 80% de la începutul anului.

Numai că, dincolo de cifra principală, lucrurile stau puțin diferit. Inflația de bază (indicatorul care exclude prețurile volatile la energie, alimente, alcool și tutun) a scăzut de fapt la 2,3% de la 2,4%. Și inflația din sectorul serviciilor a încetinit ușor, de la 3,4% la 3,2%, iar cea a bunurilor industriale non-energetice a coborât la 0,5%.

Europa, divizată de inflație

Impactul inflaționist este departe de a fi uniform în blocul comunitar. Croația conduce detașat cu 4,7%, urmată de Lituania cu 4,5%, Irlanda cu 3,6%, și Spania și Grecia, ambele cu 3,3%. Germania a înregistrat 2,8%, un salt de 0,8 puncte procentuale față de februarie.

La polul opus se află Italia cu 1,5%, neschimbată față de luna precedentă, și Franța cu 1,9%, cu aproape un punct procentual sub media zonei euro.

Dar de ce aceste diferențe uriașe? Divergența reflectă diferențe structurale profunde în modul în care prețurile la energie ajung la consumatorii europeni. Un model dezvoltat de economiștii Goldman Sachs, Niklas Garnadt și Giovanni Pierdomenico, arată că transferul șocului energetic este cel mai puternic în Italia, cel mai rapid în Spania, mai gradual în Germania și cel mai slab în Franța. E drept că Italia depinde masiv de gazul natural pentru producția de electricitate, în timp ce în Franța, energia nucleară și contractele reglementate la electricitate protejează gospodăriile.

Ce va face Banca Centrală Europeană?

Revenirea inflației a reaprins dezbaterea privind o posibilă majorare a dobânzilor de către Banca Centrală Europeană (BCE). Președintele BCE, Christine Lagarde, a recunoscut săptămâna trecută că chiar și o depășire temporară a țintei de inflație ar putea necesita o reacție, pentru a nu risca pierderea credibilității. Dar a subliniat și că BCE va aștepta dovezi suficiente înainte de a acționa, poziția băncii fiind ghidată de date, nu de prognoze.

Așadar, va majora BCE dobânda în aprilie? Aici părerile sunt împărțite.

Carsten Brzeski, șeful diviziei macro la ING, avertiza săptămâna trecută că piețele s-ar putea grăbi. „Învățarea din acel episod nu înseamnă că o majorare a dobânzii este iminentă”, a spus el, identificând trei praguri care ar putea forța mâna BCE: inflația generală peste 4%, cea de bază peste 3% sau o creștere susținută a așteptărilor inflaționiste. Niciunul nu a fost atins încă. „Atâta timp cât șocul prețurilor la energie rămâne în mare parte limitat… este departe de a fi sigur că BCE va reacționa”, a adăugat Brzeski.

Iar alții sunt mai deciși. Analiștii de la ABN AMRO anticipează două majorări în lunile următoare, pe care le numesc „majorări de asigurare”, menite să ancoreze așteptările inflaționiste. Pe piețele de predicții, probabilitatea unei majorări în aprilie este de 36,2%, dar pentru iunie, o creștere de 25 de puncte de bază este evaluată la 76%.

Se repetă criza din 2022?

Majoritatea economiștilor spun că nu, dar cu rezerve importante. Punctul de plecare este diferit: deși prețurile gazelor au crescut cu 80% anul acesta, prețurile medii angro la electricitate în cele mai mari cinci economii din zona euro sunt încă sub nivelurile din ianuarie. Economiștii de la BNP Paribas, Stéphane Colliac și Guillaume Derrien, se așteaptă ca inflația de bază să rămână stabilă în trimestrul al doilea și anticipează că BCE va începe înăsprirea monetară în iunie.

În schimb, Ruben Segura-Cayuela de la Bank of America aduce în discuție argumentul „memoriei proaspete”: deoarece gospodăriile și firmele își amintesc viu criza din 2022, răspunsul lor comportamental la noul șoc ar putea fi mai rapid și mai amplificat. El consideră o majorare în aprilie ca fiind „posibilă, dar mai puțin sigură”, mizând mai degrabă pe „câteva majorări în această vară (în iunie și iulie)” dacă șocul energetic persistă.

Până la urmă, BCE se confruntă cu aceeași dilemă ca în 2022: să înăsprească politica pentru a ancora așteptările sau să se abțină în timp ce economia slăbește sub presiunea șocului. Datele din martie confirmă că presiunile pe prețuri revin, dar nu s-au extins încă decisiv dincolo de energie. dacă BCE își poate permite să aștepte până când daunele sunt vizibile în date sau dacă fantomele crizei din 2022 o vor forța să acționeze preventiv.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreunăLylaTinerii din generația Z amână relațiile, deși își doresc apropiere. Ce rol are viața onlineRevista IoanaCum folosești vișinul pentru murături crocante. Pune 2-3 frunze într-un borcan de 800 ml sau un litruNews24Facturile de electricitate s-ar putea majora cu 20-30% pe fondul producției insuficienteDolce SportGeorge Russell va lua startul ultimul la Singapore după schimbarea motorului MercedesGetPonyITP anual pentru autoturismele cu vechime de cel puțin 12 ani. Ce acte sunt necesare și cât costă verificarea