Iniţiativele unor oficiali români şi moldoveni îngrijorează Tiraspolul, dar şi Bruxellesul

Declaraţiile făcute recent de preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, potrivit cărora ţara sa ar putea adera la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dacă acest lucru va fi necesar pentru acceptarea republicii în Uniunea Europeană (UE), au provocat nelinişte în Transnistria, scrie cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Şi aceasta cu atât mai mult cu cât luni, 29 martie, Ministerele Apărării din Republica Moldova şi România, ţară membră NATO, au semnat un acord privind cooperarea dintre forţele aeriene ale celor două state. Liderii de la Tiraspol consideră că, pentru apărarea regiunii, Rusia trebuie să-şi majoreze contingentul de pacificare.
Miercuri, 31 martie, la Chişinău s-au aflat în acelaşi timp premierul României, Emil Boc, şi prim-vicepremierul Rusiei, Igor Şuvalov.

Potrivit Nezavisimaia Gazeta, cele două vizite sunt foarte importante, deoarece oaspeţi ai Chişinăului au fost reprezentanţi ai unor ţări care au influenţă asupra celor două părţi ale Republicii Moldova. România o influenţează pe cea aflată sub controlul Chişinăului, iar Rusia – Transnistria.

Însă, subliniază cotidianul rus, spre deosebire de agenda de lucru neutră a lui Şuvalov – perspectivele dezvoltării Comunităţii Statelor Independente (CSI) -, Boc a înmânat cetăţenilor moldoveni care locuiesc în zona de lângă frontiera cu România primele permise speciale care le oferă acestor oameni posibilitatea să circule liber la vecinii lor din UE. În total, potrivit diplomaţilor români, deţinători ai acestor permise norocoase ar putea fi în jur de 1.300.000 de persoane.

Acest gest din partea românilor a fost apreciat de moldoveni, care au permis deschiderea în Republica Moldova a două consulate noi (pe lângă cel existent deja la Chişinău), la Bălţi şi Cahul. În schimb, Rusia, care solicitase timp de 10 ani permisiunea de a deschide un nou consulat în Transnistria, unde locuiesc circa 150.000 de cetăţeni ai Federaţiei Ruse, primise refuzul autorităţilor moldovene. Acesta nu este singurul detaliu care demonstrează gradul şi orientarea simpatiilor din cadrul societăţii moldovene, subliniază Nezavisimaia Gazeta.

Recent, Mihai Ghimpu a reiterat că Rusia trebuie să-şi retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova neutre şi nu a exclus posibilitatea ca acest statut de neutralitate să fie schimbat. Numărul de adepţi ai NATO în Republica Moldova este în creştere, a spus Ghimpu, estimând că astăzi simpatizanţii integrării euro-atlantice ar reprezenta circa 30% din populaţie.
Întrebat dacă Republica Moldova va renunţa la statutul său neutru în cazul aderării la UE, Ghimpu a răspuns că, dacă o condiţie a acestei aderări va fi intrarea în NATO, cetăţenii ţării vor vota şi pentru NATO.

Liderii separatişti transnistreni nu s-au declarat surprinşi de respectivele declaraţii, deoarece integrarea NATO ar fi fost iniţiată, în opinia lor, chiar de fostul regim comunist de la Chişinău. ‘Declaraţia ar putea fi considerată una personală, însă ea oglindeşte foarte clar orientarea Republicii Moldova, care fusese determinată mai demulť, a comentat pentru Nezavisimaia Gazeta aşa-zisul ministru al afacerilor externe al Transnistriei, Valeri Iastrebciak.

Acesta s-a arătat preocupat de faptul că pe 29 martie, la Bucureşti, miniştrii apărării ai României şi Republicii Moldova au semnat un acord privind cooperarea dintre forţele aeriene ale celor două ţări şi au discutat perspectivele înfiinţării unui batalion mixt româno-moldovean. Cei doi miniştri au mai declarat că desfăşurarea pe teritoriul României a unor elemente ale sistemului american antirachetă constituie un factor pozitiv pentru securitatea regională.

Valeri Iastrebciak a declarat că Transnistria va analiza declaraţia lui Mihai Ghimpu privind posibila schimbare a statutului Republicii Moldova tocmai prin prisma amplasării de elemente ale scutului american antirachetă în România. Tiraspolul vede în aceasta o ameninţare la adresa securităţii regionale. ‘Ceea ce se întâmplă confirmă actualitatea solicitării noastre ca Rusia să-şi dubleze contingentul de pacificare de pe Nistru’, a subliniat Iastrebciak.

De asemenea, Iastrebciak a atras atenţia asupra declaraţiei făcute de premierul român, Emil Boc, în ajunul vizitei sale la Chişinău. Boc i-a asigurat pe moldoveni că integrarea Republicii Moldova cu România este principalul obiectiv al diplomaţiei române. La aceasta, Mihai Ghimpu a răspuns că nimic nu va împiedica unirea Republicii Moldova cu România: nici Bruxellesul, nici Rusia, nici Washingtonul, dacă acest lucru va fi dorit de poporul republicii, precizează cotidianul rus.

‘Acestea sunt jocuri în groapa cu nisip’, comentează declaraţiile politicienilor român şi moldovean expertul german Alexander Rahr, specialist în cadrul Consiliului german pentru politică externă. În opinia lui Rahr, ‘România nu poate să propună din proprie iniţiativă Republicii Moldova să adere la UE şi NATO’.
‘Pentru aceasta Republica Moldova trebuie să fie un stat stabil, însă deocamdată stabilitate nu există în republică’, subliniază expertul, atenţionând că declaraţiile lipsite de precauţie ale unor lideri ai celor două ţări pot aduce prejudicii proceselor de integrare din interiorul Republicii Moldova.

De asemenea, ‘în condiţiile în care alipirea Transnistriei la Rusia este puţin probabilă – regiunea ar deveni o a doua enclavă Kaliningrad – atunci problema transnistreană ar putea fi rezolvată în Ucraina, în timpul regimului Ianukovici, în defavoarea Occidentului. Acest lucru este conştientizat foarte bine în Europa şi de aceea diplomaţia României în relaţia cu Republica Moldova ar putea stârni nemulţumirea Bruxellesului’, atenţionează expertul german, citat în final de ziarul rus.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata