Externe

Iniţiativele unor oficiali români şi moldoveni îngrijorează Tiraspolul, dar şi Bruxellesul

Posibilitatea aderării Republicii Moldova la NATO stârnește îngrijorări în Transnistria

Recent, Mihai Ghimpu, președintele interimar al Republicii Moldova, a declarat că țara sa ar putea solicita aderarea la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) dacă acest pas ar facilita integrarea în Uniunea Europeană (UE). Aceste afirmații au generat neliniște în regiunea Transnistria, conform publicației ruse Nezavisimaia Gazeta.

Această tensiune a fost amplificată de semnarea unui acord între Ministerele Apărării din România și Republica Moldova pe 29 martie, care vizează colaborarea forțelor aeriene ale celor două națiuni. Liderii transnistreni consideră că Rusia ar trebui să-și întărească contingentul de pacificare pentru a asigura securitatea regiunii.

Pe 31 martie, Chişinău a fost gazda premierului român Emil Boc și prim-vicepremierului rus Igor Şuvalov. Nezavisimaia Gazeta subliniază importanța acestor vizite, având în vedere influența pe care România o exercită asupra părții controlate de Chişinău și Rusia asupra Transnistriei.

În timp ce agenda lui Şuvalov s-a concentrat pe dezvoltarea Comunității Statelor Independente (CSI), Emil Boc a anunțat acordarea primelor permise speciale cetățenilor moldoveni din apropierea frontierei cu România. Aceste permise le oferă aproximativ 1.300.000 de persoane posibilitatea de a circula liber în UE.

Gestul României a fost bine primit de moldoveni, ceea ce a dus la deschiderea unor noi consulate românești în Bălți și Cahul. În contrast, Rusia nu reușește să obțină aprobarea autorităților moldovene pentru deschiderea unui nou consulat în Transnistria după zece ani de solicitări.

Hello! How can I assist you today?
Mihai Ghimpu a reiterat recent necesitatea retragerii trupelor ruse din Republica Moldova și nu exclude posibilitatea modificării statutului neutru al țării. El estimează că susținătorii integrării euro-atlantice reprezintă aproximativ 30% din populație.

Liderii separatiști transnistreni nu s-au arătat surprinși de aceste declarații; ei considerând că inițiativa NATO provine chiar din perioada regimului comunist anterior din Chișinău. Valeri Iastrebciak, ministrul afacerilor externe autoproclamat al Transnistriei, afirmă că declarațiile lui Ghimpu reflectează o orientare deja stabilită pentru Republica Moldova.

Iastrebciak s-a declarat îngrijorat cu privire la semnarea acordului dintre miniștrii apărării român și moldovean privind cooperarea aeriană și discuțiile despre formarea unui batalion mixt româno-moldovean. De asemenea, el consideră desfățurările sistemelor antirachetă americane pe teritoriul României ca fiind o amenințare regională care justifică cererea ca Rusia să-și dubleze contingentul pacificator pe Nistru.

Premierul Emil Boc i-a asigurat pe cetățenii moldoveni despre angajamentul României față de integrarea acestora cu statul român; un mesaj la care Mihai Ghimpu răspunde optimist prin afirmatia că nimic nu va împiedica unirea Moldovei cu România dacă aceasta este dorința poporului.

Expertul german Alexander Rahr comentează aceste declarații ca fiind „jocuri politice fără substanță”, subliniind faptul că stabilitatea internă este esențial pentru orice aspirație european sau atlantica a Moldovei. El avertizează asupra riscurilor generate prin astfel de afirmații necontrolate ale liderilor celor două state care pot afecta procesele interne ale Moldovei.

În concluzie, problema transnistreanã rămâne complexã iar perspectivele sale sunt influențate atât internațional cât si regional; diplomația României față de Republica Moldova poate genera reacții negative din partea Bruxelles-ului având in vedere contextul geopolitic actual.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

internaționale