Guvernul japonez este vizat de un proces colectiv neobișnuit în care fiecare reclamant cere daune de doar 6 dolari, dar scopul acțiunii este forțarea statului să adopte ținte mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Procesul depus de 250 de cetățeni la Curtea Districtului din Tokyo marchează o nouă strategie în activismul climat, punând accentul pe recunoașterea responsabilității guvernamentale mai degrabă decât pe compensații financiare substanțiale.
Suma simbolică ascunde obiective majore
Procesul cere despăgubiri de 1000 de yeni pe reclamant, echivalentul a aproximativ 6 dolari. Suma simbolică este deliberat aleasă pentru a sublinia că scopul acțiunii nu este câștigul financiar. Reclamanții doresc ca instanța să declare că politicile climatice actuale ale Japoniei încalcă drepturile lor constituționale la viață și la un mediu sănătos.
Potrivit documentelor depuse la instanță, avocații susțin că guvernul japonez eșuează să protejeze cetățenii de riscurile crescânde ale schimbărilor climatice. Ei argumentează că țintele actuale de reducere a emisiilor sunt insuficiente pentru a limita încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius, conform Acordului de la Paris. Procesul cere ca Japonia să își revizuiască în sus obiectivele climatice și să adopte măsuri concrete de implementare.
Argumentele juridice și constituționale
Reclamanții invocă Articolul 25 din Constituția japoneză care garantează dreptul la viață și la un standard minim de viață sănătos. Ei susțin că politicile climatice inadecvate pun în pericol aceste drepturi fundamentale. Procesul citează studii științifice care arată că Japonia se confruntă cu riscuri crescânde de taifunuri devastatoare, inundații și valuri de căldură extremă.
Kimiko Hirata, director executiv al Kiko Network, una dintre organizațiile care susțin procesul, a declarat că acțiunea juridică urmărește să stabilească un precedent. Ea a explicat că instanțele japoneze au fost tradițional reticente în a interveni în deciziile de politică guvernamentală. Totuși, cazurile recente de pe alte meridiane demonstrează că justiția poate juca un rol în forțarea acțiunii climatice.
Contextul țintelor climatice japoneze
Japonia s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 46% până în 2030 față de nivelurile din 2013. Guvernul vizează neutralitatea carbonică până în 2050. Totuși, criticii argumentează că aceste obiective sunt insuficiente și că progresul în implementare este lent.
Potrivit Climate Action Tracker, o organizație independentă care evaluează politicile climatice naționale, angajamentele Japoniei sunt cotate ca „insuficiente”. Analiza arată că țara continuă să depindă masiv de combustibilii fosili, în special după dezastrul nuclear de la Fukushima din 2011. Japonia rămâne al cincilea cel mai mare emițător de CO2 la nivel global.
Dependența de cărbune și gaze naturale
Japonia operează încă 140 de centrale electrice pe cărbune care generează aproximativ 30% din electricitatea țării. Guvernul a aprobat construcția de noi capacități pe gaze naturale pentru a compensa închiderea reactoarelor nucleare. Această strategie energetică atrage critici severe din partea activiștilor de mediu și a comunității internaționale.
Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei japonez apără politica energetică actuală ca fiind necesară pentru securitatea aprovizionării. Oficialii argumentează că Japonia, fiind o națiune insulară fără resurse naturale proprii, trebuie să mențină un mix energetic diversificat. Planurile guvernamentale includ totuși investiții masive în energia solară și eoliană offshore.
Precedente internaționale în litigii climatice
Procesul japonez se inspiră din cazuri de succes din alte țări. În 2021, Curtea Constituțională Federală din Germania a obligat guvernul să își revizuiască legea privind clima. Instanța a decis că țintele existente erau insuficiente și încălcau drepturile generațiilor viitoare.
Olanda a fost țara unde Curtea Supremă a decis în 2019 că guvernul trebuie să reducă emisiile cu 25% până în 2020. Cazul Urgenda a stabilit un precedent major în litigiile climatice la nivel global. Australia, Franța și alte țări au văzut procese similare în ultimii ani, unele cu rezultate favorabile pentru reclamanți.
Reacția guvernului și a industriei
Guvernul japonez nu a comentat încă oficial pe fondul procesului. Totuși, oficiali anonimi citați de presa locală au declarat că statul își va apăra politicile climatice ca fiind echilibrate și realiste. Ei menționează că Japonia investește miliarde de dolari în tehnologii verzi și în transformarea energetică.
Keidanren, federația patronală japoneză, a exprimat îngrijorări privind litigiile climatice. Organizația avertizează că presiunile juridice și politice excesive ar putea afecta competitivitatea industriei japoneze. Reprezentanții companiilor susțin că tranziția energetică trebuie să fie graduală pentru a evita șocuri economice și pierderi masive de locuri de muncă.
Impactul schimbărilor climatice asupra Japoniei
Arhipelagul japonez este deosebit de vulnerabil la efectele schimbărilor climatice. Taifunul Hagibis din 2019 a provocat daune de peste 15 miliarde de dolari și a ucis 100 de persoane. Valurile de căldură din verile recente au trimis mii de japonezi la spital cu probleme de sănătate legate de temperaturi extreme.
Agenția Meteorologică Japoneză raportează că temperatura medie anuală a crescut cu 1,3 grade Celsius în ultimul secol. Precipitațiile extreme au devenit mai frecvente, iar nivelul mării în jurul arhipelagului se ridică cu 3 milimetri pe an. Insulele mici din sudul Japoniei se confruntă cu riscul inundațiilor permanente în următoarele decenii.
Ce urmează în proces și implicațiile
Instanța va decide în următoarele luni dacă admite procesul și programează audieri. Avocații reclamanților estimează că procedura juridică ar putea dura 2-3 ani până la o decizie finală. Chiar dacă procesul nu are succes imediat, activiștii speră că va crește presiunea publică asupra guvernului.
Kazuhiko Takemura, profesor de drept constituțional la Universitatea din Tokyo, a declarat că șansele de succes ale procesului sunt limitate. El a explicat că instanțele japoneze au doctrina „autorestrângerii judiciare” și evită să interfereze cu politicile guvernamentale. Totuși, Takemura a adăugat că sensibilizarea publică generată de proces ar putea influența deciziile politice viitoare.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyGateway Fleets comandă încă 200 de camionete electrice Workhorse W56, cu livrări din 2027
BravonetFiona, fiica actorului Chad Lowe, a murit la 13 ani. Familia cere intimitate
LylaȘase minute de citit au fost asociate cu o reducere de 68% a stresului, dar efectul nu este garantat
Revista IoanaContul escrow îți poate proteja avansul pentru renovare. De ce lucrarea poate ajunge mai scumpă
News24Încălzirea cu centrale s-ar putea scumpi cu peste 10%. Plafonarea gazelor expiră la 31 martie 2027
Dolce SportRaphinha a ieșit la pauză cu probleme musculare, înainte de El Clásico din 25 octombrie
