Platformele tech au primit un ultimatum: 48 de ore pentru a șterge orice imagine intimă publicată fără consimțământ. Dacă nu o fac, riscă amenzi de până la 10% din veniturile lor anuale la nivel mondial sau chiar blocarea serviciilor în Marea Britanie. Decizia radicală a guvernului britanic, anunțată astăzi, 19 februarie 2026, mută responsabilitatea direct în curtea giganților precum Meta, Google sau TikTok și tratează acest tip de abuz cu aceeași gravitate ca terorismul sau materialele cu abuz sexual asupra copiilor. Măsura vine după scandaluri repetate, inclusiv cel legat de chatbotul Grok al lui Elon Musk. Dar în timp ce Londra strânge șurubul, cum arată legislația din România și cât de protejați suntem, de fapt?
Ce se schimbă, concret?
Modificarea adusă Legii privind Criminalitatea și Poliția (Crime and Policing Bill) este directă și nu lasă loc de interpretări. Orice imagine intimă, reală sau generată de inteligența artificială (deepfake), raportată ca fiind non-consensuală, trebuie să dispară de pe platforme în maximum 48 de ore. Premierul Keir Starmer, fost Director al Procuraturii, a subliniat că vrea să pună capăt situației în care victimele joacă un fel de „whack-a-mole”, raportând o poză pe un site doar pentru a o vedea apărând pe altul. „Lumea online este linia frontului în lupta secolului 21 împotriva violenței asupra femeilor și fetelor”, a declarat Starmer.
Principiul de bază este „raportezi o dată, ești protejat peste tot”. Odată ce o imagine este semnalată, companiile vor fi obligate legal nu doar să o șteargă, ci și să implementeze sisteme care să prevină reîncărcarea ei. Secretarul pentru Tehnologie, Liz Kendall, a fost tranșantă: „Zilele în care firmele de tehnologie aveau liber la orice s-au încheiat. Nicio femeie nu ar trebui să vâneze o imagine de pe o platformă pe alta, așteptând zile întregi să fie ștearsă.”
De la scandalul Grok la lege
Decizia guvernului laburist nu vine din senin. Ea este punctul culminant al mai multor ani de campanii ale victimelor și ONG-urilor, dar a fost accelerată de scandaluri recente. Acum câteva săptămâni, chatbotul Grok de pe platforma X a fost folosit pentru a genera imagini sexualizate cu femei și minore fără consimțământul lor, forțând compania să retragă funcția. Guvernul a reacționat rapid, incluzând explicit chatboții precum Grok, Gemini (Google) și ChatGPT (OpenAI) în sfera de aplicare a Legii Siguranței Online (Online Safety Act).
Cifrele arată o tendință îngrijorătoare. Un raport parlamentar de anul trecut a înregistrat o creștere de 20,9% a raportărilor de abuz prin imagini intime în 2024. Crearea sau distribuirea acestor imagini, inclusiv deepfakes, este deja o infracțiune penală în Marea Britanie. Noua lege ridică miza, clasificând-o drept „infracțiune prioritară”, la același nivel cu conținutul terorist.
Cum va funcționa? Tehnologia din spatele legii
Mecanismul se va baza pe tehnologii deja existente. Autoritatea de reglementare din Marea Britanie, Ofcom, analizează implementarea unui sistem de „etichetare digitală” sau „amprentare”. Concret, o imagine raportată va primi un identificator unic. Ulterior, sistemele automate ale platformelor vor trebui să scaneze toate încărcările noi și să blocheze instantaneu orice fișier care corespunde acelei amprente digitale. „Companiile tech au deja această obligație pentru materialele teroriste, deci se poate face. Este un mecanism cunoscut”, a explicat premierul Starmer.
Reacțiile la noua lege sunt în mare parte pozitive. Andy Lulham, de la compania de siguranță online Verifymy, consideră că amenzile și posibilitatea blocării serviciilor „vor asigura că noua lege are dinți”. Totuși, el avertizează: „Ștergerea imaginilor este doar jumătate din bătălie. Platformele, inclusiv sistemele AI, trebuie să fie sigure prin design, cu bariere robuste care să prevină crearea materialelor ilegale de la bun început.”
„Această decizie plasează în mod corect responsabilitatea pe companiile de tehnologie. Ele sunt cele care au profitat de pe urma acestui rău. Acum trebuie să vedem guvernul mergând mai departe și implementând un cod de practică obligatoriu privind violența împotriva femeilor, care să oblige platformele să ia măsuri pro-active pentru a preveni abuzul.” – End Violence Against Women Coalition
Și în România? O legislație care bate pasul pe loc
În timp ce Marea Britanie impune reguli stricte și termene clare, România se bazează pe un cadru legislativ mult mai general. La noi, distribuirea de imagini intime fără consimțământ intră sub incidența Legii prevenirii și combaterii violenței domestice sau a Codului Penal la articolele privind violarea vieții private, dar nu există o obligație specifică, cu termen fix de 48 de ore, impusă platformelor online.
Principalul instrument care guvernează activitatea platformelor în România, ca în toată Uniunea Europeană, este Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA). Acesta obligă platformele să elimine conținutul ilegal „fără întârzieri nejustificate” după ce au fost notificate, dar nu definește un termen la fel de strict precum cel britanic pentru acest tip specific de conținut. Amenzile prevăzute de DSA pot ajunge la 6% din cifra de afaceri globală, puțin sub pragul de 10% impus de britanici.
În România, autoritatea responsabilă cu supravegherea aplicării DSA este ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii). Problema este că, în lipsa unei legi naționale care să detalieze proceduri rapide pentru anumite tipuri de conținut, victimele depind de viteza de reacție a fiecărei platforme în parte și de procedurile generale ale UE. Marea Britanie, ieșită din UE, a putut legifera mai rapid și mai țintit. Pentru victimele din România, lupta cu imaginile abuzive rămâne, deocamdată, un proces birocratic și adesea frustrant, departe de eficiența promisă de sistemul „raportezi o dată, ești protejat peste tot”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Școala unde a avut loc atacul din Bistrița participa la un program SRI pentru identificarea radicalizării
Dolce SportKarlo Muhar ar putea rata FCSB-Rapid din cauza unei posibile fracturi la un deget
GetPonyRomânia ocupă locul 20 din 23 în clasamentul transparenței piețelor auto second-hand
BravonetCristina Cioran anunță că fiica sa a fost internată cu pneumonie acută
LylaCum recunoști dependența de jocuri de noroc și ceri ajutor înainte ca datoriile să afecteze întreaga familie
Revista IoanaTot mai mulți copii ajung la Urgențe în Capitală cu simptome respiratorii sau digestive
