Summit-ul climatic: Angajamentele contravin obiectivelor de reducere a emisiilor
Investițiile în gaze lichefiate, o soluție temporară?
La recentul summit dedicat schimbărilor climatice, s-au formulat angajamente care par să contravină direcției necesare pentru combaterea încălzirii globale. Declarația finală subliniază că investițiile în gaze lichefiate sunt considerate un răspuns adecvat la criza energetică actuală, menționând că „sprijinul public pentru noi investiții în sectorul gazelor este un răspuns temporar”. În ciuda acestor decizii, realitatea arată o tendință îngrijorătoare.
Creșterea emisiilor de CO2 după pandemie
După o perioadă de stagnare cauzată de pandemia COVID-19,emisiile globale de CO2 au început să crească din nou în 2021,atingând 36 miliarde de tone – cu 6% mai mult decât anul anterior. Deși Europa se află într-o situație relativ mai bună comparativ cu alte continente, reactivarea centralelor pe cărbune în țări precum Germania și Italia ridică semne de întrebare asupra sustenabilității acestei tendințe.
Consumul global de petrol continuu
Pe plan mondial, consumul de petrol nu doar că nu scade, dar se preconizează că va depăși 101 milioane de barili pe zi în 2023. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de nivelurile anterioare pandemiei.Acțiunile concrete întârzie să apară și intensificarea fenomenelor meteorologice extreme sugerează o deteriorare a situației climatice.
Proiectele energetice incompatibile cu obiectivele climatice
Recenta analiză realizată pentru ziarul britanic Guardian a evidențiat faptul că cele mai mari companii energetice din lume continuu să investească masiv în proiecte care contravin eforturilor globale împotriva schimbării climatice. Sondajul indicând existența a 195 noi „bombe ecologice” la nivel mondial subliniază riscurile asociate acestor inițiative.
Emisii suplimentare alarmante
Proiectele identificate ar putea genera emisii suplimentare echivalente cu cele produse anual de China timp de zece ani. Estimările sugerează un total potențial al emisiilor ce ar putea atinge 646 miliarde tone CO2 – echivalent cu aproape două decenii ale emisiilor globale actuale.Companiile implicate includ nume mari precum Exxon Mobil,Chevron și Shell. Se estimează că primele douăsprezece grupuri petroliere vor cheltui aproximativ 100 milioane euro pe zi până în anul 2030 pentru dezvoltarea unor noi zãcăminte.
Apeluri la acțiune din partea liderilor internaționali
Agenția Internaționalã pentru Energie avertizează asupra necesității suspendării imediate a oricăror investiții noi în combustibili fosili dacă se dorește controlarea creșterii temperaturii globale. Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, subliniazã urgența acestei probleme: „este esențial să ne luăm rămas bun față de finanțarea combustibililor fosili”.
În acest context complicat generat și prin criza din Ucraina, unele state europene amână măsuri esențiale precum interdicția vânzării automobilelor pe benzinã sau motorină – ceea ce reflectǎ influența lobby-urilor industriale asupra politicilor guvernamentale.
ENI Italia continuã sã investeascã masiv in gaz natural si blocheazǎ iniţiative precum electrificarea Sardiniei care vizeazǎ renunţarea rapidǎ la combustibilii fosili. Riscurile actuale impun urgent măsuri decisive; amânările nu fac decât să agraveze problema climaticӑ globalӑ.
