Londra blochează o măsură a ONU de a se pune capăt finanţării piraţilor somalezi

Marea Britanie blochează un demers internaţional menit să pună capăt finanţării piraţilor somalezi, în contextul unor preocupări crescânde potrivit cărora răscumpărările de nave, deseori aranjate la Londra, ar putea încuraja luarea de ostatici şi chiar finanţarea indirectă a terorismului, potrivit unor relatări apărute duminică în cotidianul britanic The Financial Times (FT).

Guvernul britanic a blocat sancţiunile propuse de ONU împotriva lui Abshir Abdillahi şi Mohamed Abdi Garaad, doi presupuşi piraţi, după ce unii armatori din Regatul Unit au avertizat că demersul ar putea afecta siguranţa echipajelor, a navelor şi a încărcăturilor, făcând şi mai grea eliberarea lor din mâinile piraţilor. Sancţiunile ONU au ca scop sistarea fluxurilor financiare şi a altor mijloace pentru pirateria organizată.

În timp ce piraţii se pregătesc să iasă în larg după trecerea musonului din Oceanul Indian în această lună, impasul în care se află sancţiunile subliniază dezbaterea crescândă în legătură cu rolul răscumpărărilor şi al brokerilor britanici în alimentarea unei probleme care a provocat haos pe cele mai importante rute de navigaţie din lume.
Londra a pus „la păstrare din motive tehnice”, pe termen nedefinit, un plan întocmit de Comitetul ONU pentru sancţiuni privind adăugarea numelor celor doi presupuşi piraţi pe lista cu organizaţii şi persoane proscrise din cauza presupusei lor implicări în „acţiuni care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea Somaliei”.

Propunerea ONU este controversată în Regatul Unit, deoarece, pentru a-i include şi pe piraţi, ea extinde sancţiunile asupra celor despre care se presupune că s-ar afla în spatele conflictului din Somalia, în timp ce, în unele medii internaţionale, există temeri că răscumpărările ar putea servi la finanţarea grupării islamiste somaleze Al-Shabaab.

Luna trecută, Al-Shabaab a revendicat responsabilitatea uciderii a cel puţin 74 de persoane în atentate comise în capitala Ugandei, Kampala. Foreign Office (Ministerul britanic de Externe) a afirmat că nu există dovezi că banii plătiţi pentru răscumpărare sunt folosiţi pentru terorism, adăugând cu toate acestea că a descurajat răscumpărările, deoarece s-ar putea ca ele să încurajeze pirateria.
Dilema Marii Britanii constă în aceea că incriminarea răscumpărărilor ar putea provoca probleme pentru numeroşi armatori din Londra, precum şi pentru case de avocatură şi companii private de pază şi protecţie care au avut un rol important în eliberarea de nave şi echipaje răpite.

Presiunile în legătură cu răscumpărările cresc în parte şi pentru că pirateria somaleză rămâne o mare problemă internaţională, în pofida desfăşurării în Golful Aden a unora dintre cele mai puternice nave din lume. Piraţii au capturat în acest an, până în prezent, 30 de nave în Golful Aden şi în regiunea înconjurătoare, comparativ cu 46 în 2009 şi 42 în 2008, potrivit International Maritime Bureau (IMB).

Reticenţele Marii Britanii în legătură cu sancţiunile ONU împotriva pirateriei pun Londra în contradicţie cu preşedintele american, Barack Obama, care a emis în aprilie a.c. un ordin care interzice afacerile cu Abdillahi şi Garaad. Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a refuzat să comenteze blocarea planului ONU de către Londra, limitându-se doar să spună că Washingtonul continuă convorbirile „confidenţiale” cu alţi membri ai comitetului.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata