Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a criticat dur, în cadrul unui summit desfășurat sâmbătă în Columbia, ceea ce a numit „revenirea la o abordare colonialistă față de țările în curs de dezvoltare”. Deși nu l-a menționat direct pe Donald Trump, aluziile la politica administrației americane au fost mai mult decât transparente.
Acuzații directe la adresa SUA
Liderul de la Brasilia nu s-a ferit de cuvinte. În discursul său de la summitul Comunității Statelor din America Latină și Caraibe (CELAC), el a făcut referire la măsuri concrete luate de Washington, precum răpirea liderului venezuelean Nicolás Maduro, din 3 ianuarie, și blocada asupra aprovizionării cu combustibil a Cubei. „Nu este posibil ca cineva să creadă că deține alte țări”, a declarat Lula. Apoi a întrebat retoric: „Ce fac acum cu Cuba? Ce au făcut cu Venezuela? Este asta democrație?”
Jaf de resurse și paralele istorice
Acuzațiile au mers și mai departe, atingând un punct sensibil: resursele naturale. Lula le-a amintit delegaților prezenți că țările lor au fost deja jefuite de aur, argint și diamante. „După ce ne-au luat tot ce aveam, acum vor să dețină mineralele esențiale și pământurile rare pe care le avem”, a spus președintele brazilian, fără a specifica explicit la cine se referă. Concluzia sa a fost tranșantă: „Vor să ne colonizeze din nou.”
Mai mult, liderul de stânga a criticat războiul lansat de SUA și Israel împotriva Iranului, început pe 28 februarie. El a făcut o paralelă directă cu invazia din Irak din 2003, justificată la acea vreme prin existența unor „arme de distrugere în masă”. „Iranul a fost invadat sub pretextul că construia o bombă nucleară”, a spus Lula, continuând cu o altă întrebare retorică legată de campania din Irak: „Unde sunt armele chimice ale lui Saddam Hussein? Unde sunt? Cine le-a găsit?”
Revenirea Doctrinei Monroe sub Trump
Dar cum s-a ajuns aici? Istoria intervențiilor Washingtonului în America Latină este veche de peste 200 de ani, de la faimoasa Doctrină Monroe, prin care continentul era declarat sferă de influență a Statelor Unite. Iar administrația Trump pare să fi reînviat această tradiție. De la preluarea mandatului, Trump a lansat atacuri navale în Caraibe, a ordonat un blocaj naval asupra exporturilor de petrol din Venezuela și s-a implicat în politica electorală din Honduras și Argentina.
Brazilia însăși a fost vizată. Anul trecut, Trump a impus o taxă vamală de 50% asupra mărfurilor braziliene (invocând ca motiv procesul împotriva fostului președinte al țării, Jair Bolsonaro). Apoi, pe 3 ianuarie, forțele americane l-au răpit pe liderul venezuelean Nicolas Maduro, transportându-l la New York pentru a fi judecat. Lula a subliniat ferm: „Nu putem permite nimănui să se amestece și să încalce integritatea teritorială a fiecărei țări”.
ONU, un eșec total
Și frustrarea lui Lula nu s-a oprit la Washington. Liderul brazilian, care a anunțat că va candida pentru un al patrulea mandat neconsecutiv în octombrie, a vizat direct ineficiența Organizației Națiunilor Unite în a opri conflictele globale. „Ceea ce asistăm este eșecul total și absolut al Organizației Națiunilor Unite”, a afirmat el, făcând referire la situațiile din Gaza, Ucraina și Iran.
El a cerut din nou reformarea Consiliului de Securitate al ONU, blocat de dreptul de veto al celor cinci membri permanenți: China, Franța, Rusia, Marea Britanie și SUA. Poziția sa a fost susținută de președintele columbian Gustavo Petro, care a afirmat că organismul „acționează în impotență, iar acesta nu este scopul pentru care a fost creat. A fost creat după cel de-al Doilea Război Mondial tocmai pentru a preveni războaiele. Și totuși, ceea ce avem astăzi este război”. Petro a avertizat că lipsa acțiunii colective în fața problemelor globale este periculoasă: „Cu cât problemele umanității devin mai grave, cu atât mai puține instrumente avem la dispoziție pentru a acționa colectiv. Iar această cale duce doar spre barbarie.”
E drept că summitul nu a adunat chiar toată floarea cea vestită a politicii regionale.
Prezența a fost relativ redusă, un semn al diviziunilor de pe continent. Printre cei prezenți s-au numărat președinții Braziliei, Uruguayului, Burundi și Columbiei, alături de prim-miniștrii Guyanei și Saint Vincent și Grenadine, precum și alți oficiali de rang inferior.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Alfa Watan s-a scufundat după atacul cu drone din largul Bulgariei. Echipajul este căutat
Dolce SportRomânia U21 a pierdut cu 7-1 în Spania, după ce a deschis scorul
GetPonyLa 75.000 de mile, 12 piese și consumabile ale mașinii merită verificate. Ce simptome cer un control mai devreme
BravonetIulius Town Timișoara oferă 300 de pachete pe zi studenților, până pe 14 octombrie
LylaCum îngrijești unghiile fragile ca să se rupă mai rar și când este indicat să mergi la dermatolog
Revista IoanaPensionarea în străinătate cere mai mult decât venit lunar. Ce verifici dincolo de cei 920 de euro în Portugalia
