Maladia Parkinson: Simptome Diverse și Progrese Promițătoare în Tratament
Maladia Parkinson este adesea asociată cu tremurul unei mâini, dar există o gamă variată de simptome care merită atenție. Recent, un nou medicament a fost dezvoltat pentru a încetini progresia acestei afecțiuni degenerative. De asemenea, se observă o creștere a cazurilor în rândul persoanelor cu vârste între 40 și 58 de ani, nu doar la seniori.
În cadrul unei discuții pentru revista catolică Famiglia Cristiana, medicul Fabrizio Stocchi, director al Centrului de cercetare și tratament al maladiei Parkinson din IRCCS San Raffaele din Roma, a explicat natura bolii și opțiunile de tratament disponibile. Această conversație coincide cu prima Zi Națională a Maladiei Parkinson din Italia, organizată pe 28 noiembrie de Liga Italiană împotriva maladiei Parkinson (Limpe), în colaborare cu Asociația Italiană a Parkinson (Aip) și Confederatia Parkinson Italia.
Deși tremuratul este un simptom vizibil al bolii, el nu reprezintă cel mai semnificativ indicator pentru diagnostic; aproximativ 30% dintre pacienți nu experimentează acest simptom. Mai relevante sunt dificultățile în mișcare care se manifestă printr-o încetinire generalizată a activităților fizice. Alte simptome notabile includ rigiditatea musculară și instabilitatea posturală.
Pacienții diagnosticați cu această afecțiune pot experimenta dureri persistente și probleme motorii severe ce duc la pierderea stabilității corpului și la căderi frecvente. În stadiile avansate ale bolii poate apărea demența în aproximativ 20-25% dintre cazuri. De asemenea, depresia și insomnia sunt frecvent întâlnite printre pacienți.
Simptomele inițiale ale bolii pot include constipația sau scăderea simțului olfactiv (hiposmia), precum și hipotensiunea ortostatică – toate acestea putând precede manifestările motorii ale maladiei cu câțiva ani înainte de diagnosticarea oficială.
Este esențial ca medicii să acorde atenție acestor semne timpurii fără să le subestimeze dacă nu pot fi corelate imediat cu alte diagnostice clare. Evaluările neurologice sunt cruciale pentru clarificarea situației clinice.
Referitor la procesul diagnosticării maladii Parkinson, specialistul Stocchi subliniază că acesta se bazează pe identificarea simptomelor clinice predominante. Investigațiile imagistice precum RMN-ul cerebral sau analizele hematochimice ajută la excluderea altor patologii ce prezintă simptome similare dar au cauze diferite; teste avansate precum SPECT sau PET pot confirma diagnosticul specific al bolii.
O inovație recent apărut este metoda Datscan care permite evaluarea funcției sistemului dopaminergic chiar din stadiile incipiente ale afecțiunii. Conform expertului italian menționat anterior, prevenirea maladiei rămâne un domeniu neexplorat; până acum nu există dovezi concludente privind modalitățile prin care ar putea fi evitat debutul acesteia.
Tratamentul actual se concentrează pe utilizarea unor medicamente menite să amelioreze simptomele specifice ale bolnavilor de Parkinson; totuși eficacitatea acestora tinde să scadă odată cu progresia afecțiunii – ceea ce duce adesea la complicații legate de mers sau echilibru şi chiar probleme psihologice cum ar fi confuzia ori halucinațiile. Până recent s-a reușit doar gestionarea simptomaticilor fără intervenția asupra evoluției globale a patologiei; însă acum rasagilina s-a dovedit capabil să încetinească progresia maladiei într-un mod semnificativ conform studiului Adagio publicat în The New England Journal of Medicine.
Acest studiu clinic internațional implicând peste 1.176 pacienți din diverse centre europene demonstrează pentru prima dată efectele pozitive asupra evoluției unei boli neurodegenerative prin intermediul unui tratament medicamentos specific.
Statisticile sugerează că astazi boala afecteaza aproximativ 3 persoane din fiecare mie la nivel global si circa 1% dintre cei peste 65 ani; in Italia numărul celor afectaţi depaseste cifra estimativa de 200000 pacienti.Poziția tradițional acceptată conform căreia boala afectează exclusiv seniori devine tot mai puțin relevantã: vârsta medie la debut scade constant iar unul din patru pacienţi are sub 50 ani iar aproape10% au sub40ani datorita avansurilor recente in diagnosticare precoce.
Se estimeaza ca deteriorarile cerebrale asociate acestei boli ar putea începe chiar si cu șase ani înaintea aparitţiei primelor simptome evidente.De asemenea,se preconizeaza o crestere continua,a numarului pacientilor,pana in anul2012 fiind estimati peste1milion482000debolnaviin Europa.
Astfel,deosebitde importanteste sa existe o recunoastere timpurie si un management adecvatalacesteiboli,in scopulde amelioraresituatieisocialea acestor pacienti.
Pe data28noiembrie,cetrele specializateinparkinsondinItalia vor deschide usilepentrupubliccu ocazia primeizile nationale dedicatemaladieiparkinson.
Aceasta maladie,a fost descrisa initialdeJamesParkinsonin1817si reprezinta o afectiunede sistem nervos central caracterizata prin degenerescentacelulelor nervoase localizatedintr-o zona profunda anume substanta neagra.Celulele respective produc dopamina,o substanta chimica esentialapentrumedierea mesajelor intre neuronidin alte zone cerebraleresponsabila decontroluluimiscarii umane .