Maladia Parkinson, morbul obscur, în creştere constantă

Nu numai tremuratul mâinii semnaleaza maladia Parkinson, ci exista multe alte simptome importante. Speranta vine acum de la un nou medicament care incetineste procesul degenerativ. Maladia nu afecteaza numai vârstnicii, ea raspândindu-se tot mai mult la persoane cu vârsta cuprinsa intre 40-58 de ani.

Ce este Parkinsonul, de ce apare si cum poate fi oprot, a explicat pentru revista catolica Famiglia Cristiana medicul Fabrizio Stocchi, directorul Centrului de cercetare si tratare a maladiei Parkinson din cadrul IRCCS San Raffaele din Roma, in perspectiva primei Zile nationale a maladiei Parkinson, promovata de Liga italiana pentru lupta impotriva maladiei Parkinson, sindroamelor extrapiramidale si demente (Limpe), cu colaborarea Asociatiei italiene a Parkinson (Aip) si a confederatiei Parkinson Italia. Evenimentul va fi marcat la 28 noiembrie.

Maladia Parkinson coincide in imaginarul colectiv cu tremurul care afecteaza mai ales o mâna a pacientului, dar acesta nu este simptomul cel mai semnificativ pentru diagnostic, chiar daca este cel mai evident: 30% dintre bolnavi nu au aceasta problema. Mai important este simptomul care se manifesta prin incetineala miscarilor, in timp ce alte simptome caracteristice sunt rigiditatea musculara si instabilitatea pozitiei.

A suferi de Parkinson inseamna insa a avea si dureri, probleme motorii generale cu pierderea stabilitatii, pâna la a suferi caderi frecvente. Dementa apare in faza avansata si poate afecta 20-25% din cazuri. Exista si alte simptome precum depresia si insomnia.
În plus, s-a descoperit ca simptome banale precum constipatia, hiposmia (diminuarea simtului olfactiv) si hipotensiunea ortostatica (variatii bruste ale tensiunii atunci când cineva se ridica in picioare din pozitia sezut) pot preceda simptome motorii ale maladiei Parkinson, chiar cu mai multi ani.

Citeste si:  Două medicamente promiţătoare împotriva sclerozei în plăci

Este important ca medicul sa nu subevalueze aceste indicii daca nu le poate explica printr-un diagnostic precis. Examenul neurologic va putea clarifica lucrurile.
Întrebat cum se diagnosticheaza maladia, specialistul a precizat ca diagnosticul se bazeaza in esenta pe simptome. RMN-ul encefalului si examenele hematochimice pot fi utile pentru excluderea unor numeroase patologii care pot avea aceleasi simptome ca maladia, desi au cauze diferite. Examene speciale ca Spect si Pet pot confirma diagnosticul.

Totodata, o noua metoda de imagine functionala (Datscan) este in masura sa confrme sau sa excluda compromiterea sistemului dopaminergic chiar intr-un stadiu precoce al maladiei. Potrivit medicului italian, maladia Parkinson nu se poate preveni in stadiul actual, neexistând dovezi stiintifice in masura sa stabileasca daca si cum s-ar putea preveni aparitia patologiei.

În ceea ce priveste tratamentele, acestea se bazeaza in esenta pe medicamente care au capacitatea de a bloca simptomele Parkinson, dar care isi pierd eficienta pe masura ce maladia se agraveaza (tulburari de mers si echilibru cu cresterea riscului caderilor) sau probleme psihice (confuzie, halucinatii). Pâna astazi maladia putea fi combatuta numai la nivel de simptome, nu si in evolutia ei. Noutatea este ca pentru prima data un medicament, rasagilina, a dovedit ca poate incetini evolutia maladiei, nelimitându-se prin urmare sa actioneze numai asupra simptomelor.

Confirmarea vine din studiul Adagio (Attenuation of disease progression with azilect given once daily), publicat on-line in The New England Journal of Medicine. Este vorba de un studiu clinic care a implicat 1.176 pacienti urmariti in 129 de centre de tratament pentru Parkinson din 14 tari europene. Este pentru prima data când se dovedeste ca un medicament actioneaza asupra evolutiei unei patologii neuro degenerative.

Citeste si:  În ţările sărace, peste un sfert din cancere se datorează unor infecţii

Potrivit lui Fabrizio Stocchi, astazi maladia afecteaza 3 la mie din populatia globului si circa 1% dintre persoanele de peste 65 de ani. În Italia, bolnavii de Parkinson se cifreaza la circa 200.000. Imaginea potrivit careia maladia ar afecta numai vârstnici nu mai corespunde realitatii. Vârsta de debut a Parkinsonului devine tot mai tânara, un pacient din patru are sub 50 de ani, iar 10% sub 40 de ani, aceasta pentru ca stiinta este astazi in masura sa puna un diagnostic la primele simptome.

În plus, se presupune ca inceputul daune lor cerebrale trebuie antedatat cu cel putin 6 ani. Maladia este in crestere constanta. Numai in Europa se estimeaza ca numarul bolnavilor va trece de la 1 milion 255.000 la 1 milion 482.000 pâna in 2012. Prin urmare, este important sa se ajunga de timpuriu la un diagnostic si la un tratament iar pentru aceasta sa se cunoasca mai mult despre maladie.
Astfel, sâmbata 28 noiembrie, pentru prima data, centrele Parkinson de pe intreg teritoriul Italiei isi vor deschide portile pentru public cu prilejul primei Zile nationale a maladiei Parkinson.

Publicatia aminteste ca maladia Parkinson, descrisa pentru prima data de James Parkinson, in 1817, este o afectiune a sistemului nervos central, caracterizata in principal prin degenerarea unor celule nervoase (neuroni) situate intr-o zona profunda a creierului, numita substanta neagra. Aceste celule produc un neurotransmitator, cu alte cuvinte o substanta chimica ce transmite mesaje unor neuroni din alte zone ale creierului. Neurotransmitatorul in chestiune, numit dopamina, esre responsabil de activarea circuitului care controleaza miscarea.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata