Până la 1.700 de persoane care dețineau permise de ședere temporară în Ucraina înainte de începerea războiului și care au fugit în Olanda riscă să fie expulzate în țara lor de origine după ziua de luni (1 aprilie 2024).
La începutul anului 2023, ministrul olandez al migrației de atunci, Eric van der Burg, a anunțat că protecția temporară pentru resortisanții țărilor terțe care dețin un permis de ședere temporară în Ucraina, inclusiv studenții care au locuit și au studiat în această țară, se va încheia la 4 septembrie 2023 – cu șase luni mai devreme decât termenul inițial.
În acest sens, Van der Burg a declarat că dacă nu se iau măsuri ar „împovăra” municipalitățile și a promis 5.000 de euro drept compensație pentru toate persoanele care doresc să părăsească voluntar Țările de Jos.
Sistemul de protecție temporară al UE a fost activat pentru prima dată în martie 2022 pentru a primi refugiații ucraineni, precum și pe cei care aveau un permis de ședere temporară valabil în Ucraina și care au fugit din calea războiului după invazia militară rusă.
A fost pentru prima dată când UE a pus în aplicare o directivă introdusă în 2001 pentru a oferi un instrument juridic de primire a eventualelor fluxuri migratorii din fosta Iugoslavie.
„Injustiție
În luna ianuarie, decizia guvernului olandez de a pune capăt, în luna septembrie 2023, protecției pentru resortisanții țărilor terțe cu reședință temporară în Ucraina a fost anulată de Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanță administrativă olandeză.
Însă instanța a mai spus că prelungirea protecției până în luna martie 2025, convenită de statele membre ale UE, nu se aplică resortisanților țărilor terțe cu reședință temporară în Ucraina care au primit deja protecție temporară. Acest lucru înseamnă că aceștia vor trebui să părăsească țara până la 1 aprilie sau riscă să fie trimiși cu forța înapoi în țara de origine.
Isaac Awodola, un profesionist nigerian din domeniul IT care se afla în Odesa înainte de începerea războiului, a descris decizia instanței drept o „nedreptate”.
În opinia sa, „Ne-am simțit ca și cum consecințele războiului nu ar fi contat nimic și viețile noastre nu ar fi însemnat nimic”, a declarat pentru EUobserver Awodola, care este cofondatorul Derdelanders uit Oekraïne, un grup informal de refugiați non-ucraineni care cer drepturi egale și extinderea sistemului de protecție temporară.
În prezent, „Vrem ca guvernul să înțeleagă importanța drepturilor omului și să se folosească de empatie și compasiune pentru a ne trata pe noi înșine, pentru că și noi suntem ființe umane. Vrem o prelungire de un an ca și ucrainenii”, a adăugat el.
De asemenea, avocații specializați în domeniul imigrației și-au exprimat îngrijorarea cu privire la interpretarea și punerea în aplicare a legislației UE de către guvernul olandez.
În viziunea sa, „Argumentul nostru este că judecătorii de primă instanță ar trebui să evalueze aceste cazuri în mod autonom și să se asigure că legislația UE este aplicată corect”, a declarat pentru EUobserver Lotte van Diepen, avocat la Everaert Advocaten, o firmă de avocatură olandeză specializată în dreptul imigrației.
Instanța olandeză s-a referit la decizia Consiliului UE de a extinde protecția pentru toți refugiații care provin din Ucraina până la 4 martie 2025. Cu toate acestea, această decizie a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE a doua zi după ce s-au încheiat audierile judiciare în acest caz, a explicat van Diepen.
În opinia lui van Diepen, interpretarea instanței olandeze de a pune capăt protecției pentru cei care nu sunt ucraineni cu un an mai devreme decât se menționează în decizia Consiliului UE este „incorectă”, deoarece prelungirea protecției temporare nu face distincții „între diferitele categorii de persoane care pot beneficia de protecție”.
„Nu comentăm hotărârile naționale”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru EUobserver, întrebat despre riscul de expulzare care se profilează pentru sute de refugiați din Olanda.
Studenții se confruntă cu incertitudinea
În prezent, cu toate acestea, mulți dintre acei străini care s-au mutat la Amsterdam și în alte orașe olandeze importante în urma invaziei rusești în Ucraina se confruntă acum cu o situație incertă.
„Unii studenți au vrut să aplice pentru o viză de studiu, dar nu au făcut-o pentru că costul studiilor în Olanda este foarte scump în comparație cu cel din Ucraina”, a declarat Awodola.
Iar, refugiații din Nigeria, Ghana, Maroc și India nu au avut acces automat la bursele universitare, la fel ca cetățenii ucraineni.
Miriam Adeshoga, o studentă nigeriană în vârstă de 30 de ani, care a fost nevoită să fugă din Kiev și care se află acum în Amsterdam, a fost admisă pentru a-și continua al treilea an de licență în informatică. Însă costurile mai mari ale universității au făcut ca ea să fie nevoită să lucreze anul viitor.
În afirmaţiile sale, „Nu am vrut niciodată să plec din Ucraina, mi-am văzut viitorul acolo”, a declarat ea pentru EUobserver
Un an universitar costă 3.900 de euro la Universitatea ucraineană Sumy, față de 6.000-15.000 de euro pe an pentru o diplomă de licență sau între 8.000 și 20.000 de euro pe an pentru un masterat în Olanda.
Un tribunal districtual din Den Bosch s-a pronunțat în luna martie în favoarea solicitanților, argumentând că protecția lor se încheie la 4 martie 2025 – în conformitate cu sistemul UE.
Cu toate acestea, o instanță separată din Rotterdam a decis recent că guvernul olandez poate pune capăt directivei privind protecția temporară la care țara a aplicat în mod voluntar.
Alte cazuri sunt în așteptarea unor hotărâri din partea altor instanțe districtuale olandeze.
Sursa: euobserver.com
