Moştenirea întârziată a atacurilor de la 11 septembrie 2001: cancerul i-a afectat pe mulţi salvatori

O serie de morti recente in rândul politistilor si pompierilor din New York care au luate parte la operatiunea de urgenta de la “Ground Zero”, locul unde au avut loc atacurile de la 11 septembrie 2001, a accentuat temerile in privinta unei epidemii intârziate de boli canceroase, noteaza cotidianul britanic The Guardian.

Aceste temeri survin in contextul in care cinci pompieri si politisti implicati in operatiunile de salvare si de debarasare a santierului de la Ground Zero au murit de cancer in ultime le trei luni, cel mai in vârsta dintre acestia având 44 de ani. Trei dintre acestia au murit luna trecuta intr-o perioada de 4 zile.

Acest sir de morti vine intr-un moment in care Congresul american este presat sa adopte o legislatie care ar oferi ajutor federal pentru lucratorii din serviciile de urgenta care s-au imbolnavit dupa atacurile de la 11 septembrie.
Lobby-istii spera ca legea va fi supusa votului in Camera Reprezentantilor pâna la sfârsitul anului si ca aceasta va stipula crearea unui fond national de 10 miliarde de dolari pentru sute de persoane care sufera in prezent de cancer, probleme respiratorii si alte afectiuni ce pot fi legate de activitatea depusa la locul tragediei de la Word Trade Center.

Pâna la 70.000 de persoane au participat la masiva operatiune de la Ground Zero, printre care politisti, pompieri si lucratori din constructii care au venit la New York voluntar de pe tot teritoriul SUA. Multi au lucrat luni in sir la locul atacului, fiind expusi la un amestec nociv de praf si chimicale.
La factorii poluanti din cele 1,8 milioane de tone de moloz, s-au adaugat adauga cei 90.000 de litri de combustibil de la cele doua avioane care au intrat in turnuri, aproximativ 1.000 de tone de azbest folosit la constructia turnurilor, plumb pulverizat de la computere, mercur si produse secundare extrem de la carcinogene de la arderea plasticelor si a chimicalelor clorinate.

Pâna in prezent, noteaza The Guardian, nu este valabil niciun bilant oficial pentru numarul celor care au murit dintre salvatori. Ministerul american al Sanatatii a inregistrat 817 decese ale lucratorilor din serviciile de urgenta, insa nu a putut confirma categoric câte dintre acestea au avut legatura cu activitatea depusa la locul masacrului.
Fondurile federale pentru lucratorii din serviciile de urgenta s-au epuizat in 2003, de atunci responsabilitatea cazând pe municipalitatea secatuita a orasului New York, care se confrunta in prezent cu peste 10.000 de cazuri in justitie.

Legea aflata in momentul de fata pe masa Congresului (care a primit numele lui James Zadroga, un ofiter de politie care a murit in 2006), ar oferi monitorizare si tratament unui numar suplimentar de 15.000 de lucratori ai serviciilor de urgenta. În mod paradoxal, aceasta asistenta medicala nu acopera cancerul, care nu era perceput drept o prioritate la momentul elaborarii legislatiei, desi numarul cazurilor a luat amploare de la acel moment.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata