Provocările NATO în Era Postmodernă: O Necesitate de Reorientare Strategică
NATO a demonstrat că poate depăși provocările unei „crize a vârstei a doua” după prăbușirea Uniunii Sovietice, însă Alianța se confruntă în continuare cu dificultăți în definirea identității sale contemporane. Cu ocazia împlinirii a 60 de ani de existență, este esențial ca NATO să-și reexamineze și să-și ajusteze viziunea strategică, conform analizei lui Victor Mauer, director adjunct al ETH Center for Security Studies din Zurich.
Contextul Summitului Aniversar: Oportunități și Provocări
Summitul aniversar organizat de Germania și Franța la granița dintre Kehl și Strasbourg reprezintă un moment crucial. Deși oferă noului președinte american ocazia de a interacționa cu lideri internaționali pentru prima dată și de a promova o „nouă eră de cooperare”, cum a subliniat vicepreședintele Joseph Biden la Conferința pentru Securitate din München, Mauer consideră că liderii nu au multe soluții concrete să ofere.
Această întâlnire continuă tradiția summiturilor anterioare desfățurate la Riga și București. Noul guvern american nu dispune de suficient timp pentru pregătiri ample înaintea summitului aniversar; atenția sa s-a concentrat pe o revizuire semnificativă a strategiei în Afganistan, care va implica o creștere considerabilă a trupelor desfățurate acolo.
Prioritățile Globale vs. Agenda NATO
Într-o săptămână marcată de trei summituri importante – inclusiv G20 dedicat stabilității economice – este evident că atenția va fi îndreptată spre gestionarea crizei financiare globale. Totuși, NATO va saluta reintegrarea Franței în structura sa militaro-comandant după 43 de ani, precum și primirea Croației și Albaniei ca membri noi. De asemenea, Alianța va reafirma politica ușilor deschise; totuși, extinderea viitoare nu mai constituie o prioritate majoritar recunoscut.
Secretarul general al NATO aflat pe cale să finalizeze mandatul va prezenta un raport despre securitatea Alianței iar liderii vor discuta un nou concept strategic menit să-l substituie pe cel din aprilie 1999. Afganistanul rămâne un subiect central al discuțiilor pentru al treilea summit consecutiv.
Importanța Afganistanului: O Provocare Continuată
Misiunea ISAF s-a transformat dintr-o operațiune pur stabilizatoare într-una axată pe combaterea insurgenților; acest aspect devine tot mai relevant pentru viitorul Alianței. Analistul subliniazǎ faptul că importanţa Afganistanului depǎşeşte dimensiunea operaționalǎ.
Jaap de Hoop Scheffer afirmase recent: „Sper ca Afganistanul să nu devină războiul lui Obama; ar trebui să fie războiul nostru comun.” Această declarație sugerează o nevoie urgentǎ pentru unitate între statele membre ale NATO privind strategia adoptată față de această regiune complexǎ.
Divergențe Strategice între Membrii Alianței
Existenta unor divergențe fundamentale între membrii anglo-saxoni care susțin un rol global activ al NATO şi cei conduşi prin parteneriate franco-germane care prefera menținerea status quo-ului complicatează procesul decizional necesar reformării conceptului strategic din 1999.
Cum putem aborda aceste contradicții interne? Observatorii ar trebui să fie preocupați față de tendința actualã ce transformã alianţa într-un spaţiu destinat gestionării tuturor provocĂrilor imaginabile fără respectarea limitelor sale evidente – ceea ce riscă sǎ dezvǃluie lipsa coeziunii şi obiectivelor comune clare ale organizației.
Necesitatea unei Reorientări Strategice Clare
Această abordare diversificată riscă declinul unei alianțe odinioară puternice prin neglijență sistematicӑ şi lipsa unui plan coerent pe termen lung. Este imperativ ca liderii statelor membre ale NATO sӑ se concentreze asupra priorităților reale ale organizației lor comune.
Repetarea unor idei vechi fără explorarea opțiunilor strategice sau abordarea provocĂrilor emergente face ca summiturile NATO sӑ devină simple exerciții formale fără impact real asupra situației globale actuale – ceea ce nu mai este suficient într-un context internațional atât complex.
