Nemulţumiri în Republica Moldova din cauza condiţiilor impuse pentru obţinerea permisului de mic trafic

Condiţiile impuse pentru obţinerea permisului de mic trafic la frontieră şi anume obligativitatea de a prezenta invitaţii şi documente probatorii din România, inclusiv autentificate notarial, a trezit nemulţumirea populaţiei, dar şi a autorităţilor de la Chişinău, scrie cotidianul Timpul.

La doar o zi după ce s-a dat startul primirii cererilor pentru permise de mic trafic de frontieră, a apărut şi ‘business-uľ specific în preajma Consulatului României de pe str. Vlaicu Pârcălab din Chişinău.
Marţi, pe la amiază, o doamnă între două vârste, îmbrăcată elegant, ne promitea că ‘ne face invitaţie originală de la rude din Iaşi, întărită la notar’, cu… ‘numai’ o mie de lei (80 dolari n.red), se menţionează într-un articol intitulat ‘Mic traffic: ‘surpriză’ pentru oficiali, bucurie pentru şmecheri’.

Autorul consideră că cerinţele drastice vor majora numărul de ilegalităţi. “Probabil, ‘afacerile’ femeii vor avea succes, ţinând cont de faptul că invitaţia autentificată la un notar public din România este unul dintre documentele cerute obligatoriu solicitanţilor de permise de mic trafic, ca dovadă că au motive întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei.

Bănuim că nu vor întârzia să apară nici furnizorii de ‘scrisoare pe antet, în original, cu semnătura şi ştampila conducerii instituţiei care organizează evenimentele’ – un alt act justificativ, obligatoriu în cazul în care ‘motivul întemeiať invocat de solicitant este participarea la programe în domeniul economic, cultural, sportiv, mass-media etc”, mai scrie Timpul.

Publicaţia accentuează şi faptul că lista cu documentele necesare a fost făcută publică cu doar două zile înainte de data începerii colectării cererilor. Lista de documente necesare pentru obţinerea de către cetăţenii moldoveni a mult râvnitului permis de mic trafic, făcută publică abia sâmbătă de către Ambasada României, a fost, se pare, o ‘surpriză’ nu doar pentru solicitanţi, dar şi pentru autorităţile de la Chişinău.

Deşi felul cum a început implementarea Acordului de mic trafic de frontieră a generat dezamăgire şi nemulţumiri printre cetăţeni, care reclamă condiţii prea dure pentru obţinerea permisului şi lipsa informării din timp asupra acestora, la nivel oficial, nici Guvernul, nici Externele de la Chişinău nu au reacţionat.
Totuşi, solicitat de Timpul, premierul Vlad Filat a declarat elocvent de scurt: ‘Modalitatea actuală de implementare a Acordului este defectuoasă. Noi ne dorim ca cetăţenii să poată circula liber şi fără impedimente şi, desigur, vom interveni şi vom încerca să identificăm soluţii’.

Publicaţia citează în continuare surse din cadrul MAE de la Chişinău, care ar fi declarat că lista de acte justificative este o ‘iniţiativă unilaterală a Bucureştiului, care n-a fost coordonată cu Chişinăuľ. ‘La momentul negocierii acestui document între echipa noastră şi cea română n-a fost vorba de niciun soi de listă de documente doveditoare.
Practic, s-a negociat tot acordul, s-a stabilit cine şi în ce temei are dreptul să obţină permisul, care sunt motivele întemeiate… Toate astea se conţin în Acord şi în anexe. S-a considerat că asta este suficient, nu era nici o lipsă de claritate’, au spus sursele citate.

Detaliile tehnice privind implementarea Acordului au fost puse la punct în cadrul unei runde de consultări moldo-române care a avut loc săptămâna trecută la Chişinău, însă despre existenţa acestei liste de documente nici nu s-a pomenit, potrivit surselor ziarului, care mai menţionează că joi un grup al Ministerului de Externe de la Chişinău va merge la Bucureşti, dar nu se cunoaşte dacă pe agenda discuţiilor va figura şi această chestiune.

Ziarul subliniază că şi experţii independenţi s-au arătat surprinşi de condiţiile cerute de partea română solicitanţilor de permise. Analistul politic Vlad Lupan crede că apariţia peste noapte a unui număr excesiv de condiţii reduce mult din însuşi sensul existenţei unui astfel de acord.
‘Aceste acorduri au fost gândite pentru a stimula cooperarea transfrontalieră cu vecinii UE, iar în cazul România – Republica Moldova el are şi menirea de a reface conexiunile culturale, economice, interumane limitate sau destrămate pe timpul guvernării comuniste şi odată cu introducerea regimului de vize de către România.

Ori, dacă mergem iar pe invitaţii, scrisori cu antet etc., nu facem decât să punem noi bariere şi să alimentăm neîncrederea şi dezamăgirile. Înţelegem că UE stabileşte anumite reguli şi că regimul de mic trafic de frontieră trebuie să fie euro-conform, dar condiţiile trebuie gândite bine, ca să nu devină nepermisive’, susţine Vlad Lupan, care sugerează guvernelor din ambele ţări să revină la acest subiect.

Publicaţia susţine totodată că a solicitat marţi, prin email, un comentariu şi Ministerului Afacerilor Externe al României, dar până la închiderea ediţiei, nu a primit un răspuns. De asemenea, editorialistul Constantin Tănase, critică pe paginile aceluiaşi ziar faptul că România nu a depus eforturi suficiente pentru a nu perimte asemenea cerinţe la obţinerea permisului de mic trafic.

Cetăţenii au înţeles Acordul privind micul trafic de frontieră ca pe o formulă de apropiere de România, dar din păcate nu a fost să fie, din nou din cauza aceloraşi explicaţii – legislaţia comunitară, consideră autorul.
‘Dacă România s-a angajat să fie ‘avocatuľ Republicii Moldova în opera de integrare europeană, de ce nu-şi onorează angajamentul? Ce fel de avocat e acela care nu se bate pentru clientul său?

Nu vreau să fac recurs la istorie, dar nu pot să nu fac: dacă în 1940 România nu a putut să se bată pentru Basarabia pe câmpul de luptă, de ce acum nu se bate pentru noi la Bruxelles, pe frontul diplomatic? În fine, este clar că toţi au aşteptat o procedură cu mult mai simplă de obţinere a permisului de mic trafic’, apreciază Constantin Tănase.

De asemenea, Deutsche Welle Chişinău vorbeşte despre ‘birocraţia românească’ care ‘provoacă din nou dezamăgire şi generează pârghii de corupţie la Chişinău’. Autorul face o incursiune în istoria semnării Acordului de mic trafic la frontieră, menţionând că în 2008, cetăţenii moldoveni au organizat acţiuni de protest, deoarece autorităţile comuniste de la Chişinău refuzau să semneze Convenţia de mic trafic cu România.

După schimbarea guvernării în Republica Moldova, documentul a fost semnat. Prim-miniştrii celor două state, Emil Boc şi Vlad Filat, au anunţat că Acordul de mic trafic va oferi unui număr de un milion de cetăţeni moldoveni, care locuiesc în apropierea graniţei, posibilitatea de a intra fără vize în România.
Zilele acestea, pe panoul informativ de la Consulatul României din Chişinău a fost afişată lista documentelor necesare pentru obţinerea, de către basarabeni, a mult-râvnitului permis de mic trafic.

Pe lângă paşaport şi poze, cetăţenilor moldoveni li se solicită un act care ar certifica existenţa motivelor întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei. Această prevedere face inutilă, potrivit Deutsche Welle, obţinerea permisului de mic trafic, deoarece în aceleaşi condiţii poate fi obţinută o viză legală care le oferă moldovenilor posibilitatea să circule pe întreg teritoriul României – nu doar în raza de 50 kilometri de la graniţă. În plus, viza românească poate fi obţinută chiar şi într-o zi, pe când permisul de mic trafic este eliberat după 60 de zile de la depunerea dosarului.

Puţini în România cunosc, probabil, că aşa-numitele ‘invitaţii autentificate notarial’ care reprezintă acel act ce certifică ‘existenţa motivelor întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei române’ se vând la Chişinău cu peste 200 de euro. Site-urile de internet sunt pline cu oferte de acest fel. În plus, ca şi în cazul traficanţilor de vize româneşti de acum trei ani, ‘vânzătorii de invitaţii’ îşi vânează clienţii la poarta Consulatului românesc, se menţionează în acelaşi material.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata