Regulile impuse pentru obținerea permisului de mic trafic la frontieră, inclusiv necesitatea prezentării invitațiilor și documentelor doveditoare din România, autentificate notarial, au generat nemulțumiri atât în rândul populației, cât și al autorităților de la Chișinău, conform publicației Timpul.
La scurt timp după ce a început procesul de primire a cererilor pentru permisele de mic trafic de frontieră, s-a dezvoltat un adevărat ‘business’ în jurul Consulatului României situat pe strada Vlaicu Pârcălab din Chișinău. Marți după-amiază, o femeie elegant îmbrăcată oferea servicii pentru obținerea unei invitații originale din Iași, întărită notarial, contra sumei de o mie de lei (aproximativ 80 dolari), conform unui articol intitulat ‘Mic trafic: surpriză pentru oficiali și bucurie pentru șmecheri’.
Autorii articolului subliniază că aceste cerințe stricte vor conduce probabil la o creștere a ilegalităților. “Este foarte posibil ca afacerea femeii să prospere având în vedere că invitația notarizată este un document esențial solicitat celor care doresc să obțină permise de mic trafic. Aceasta servește drept dovadă că solicitantul are motive legitime pentru a traversa frecvent frontiera.
Se estimează că nu va dura mult până când vor apărea furnizori care oferă ‘scrisori pe antet oficial’, semnate și ștampilate corespunzător – un alt document justificativ necesar dacă motivarea invocată este participarea la evenimente economice, culturale sau sportive”, mai menționează Timpul.
Publicația evidențiază faptul că lista cu documentele necesare a fost publicată cu doar două zile înainte ca procesul să înceapă. Această listare tardivă a stârnit confuzie nu doar printre solicitanți ci și printre autoritățile moldovenești.
Deși implementarea Acordului privind mic traficul la frontieră a generat frustrare în rândurile cetățenilor din cauza condițiilor percepute ca fiind prea restrictive și lipsa unei informări adecvate prealabile asupra acestora, reacțiile oficiale au fost absente. Premierul Vlad Filat a declarat succint: „Modalitatea actualei implementări este defectuoasă. Ne dorim ca cetățenii să circule liber fără obstacole și vom interveni pentru găsirea unor soluții”.
Surse din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova au afirmat că lista cu acte justificative reprezintă o „inițiativă unilaterală” venită din partea Bucureștiului fără consultări prealabile cu Chișinău-ul. „În timpul negocierilor nu s-a discutat despre vreo listare specificată; acordurile stabilite acoperau deja cine poate solicita permisuri bazate pe motive legitime”, au precizat sursele citate.
Detaliile tehnice ale implementării Acordului au fost discutate recent într-o rundã de consultări moldo-române desfãșurată la Chișinău; totuși despre existența acestei liste nu s-a făcut nicio mențiune relevantã.
Ziarul subliniazã cã experții independenți sunt surprinși si ei de noile condiții impuse românești solicitanților permiselor. Analist politic Vlad Lupan considerã cã introducerea bruscǎ a acestor cerințe excesive diminueazǎ scopurile inițiale ale acordurilor menite sa faciliteze cooperarea transfrontalierǎ între vecini UE; in cazul României si Republicii Moldova acestea ar trebui sa refacă legături culturale si economice afectate anterior.
Provocările Regimului de Vize în Relația României cu Republica Moldova
Recent, discuțiile despre regimul de vize între România și Republica Moldova au fost reluate, generând controverse și nemulțumiri. Vlad Lupan subliniază că introducerea unor cerințe suplimentare, precum invitații sau scrisori oficiale, nu face decât să creeze obstacole și să amplifice neîncrederea dintre cele două țări. Deși Uniunea Europeană impune anumite standarde pentru regimul de mic trafic la frontieră, este esențial ca aceste condiții să fie formulate cu atenție pentru a evita restricțiile excesive.
Într-o solicitare adresată Ministerului Afacerilor Externe al României, publicația așteaptă un răspuns referitor la aceste probleme. Editorialistul Constantin Tănase critică lipsa de acțiune din partea autorităților române în a preveni impunerea unor cerințe complicate pentru obținerea permisului de mic trafic.
Cetățenii moldoveni percep Acordul privind micul trafic ca o oportunitate de apropiere față de România; totuși, realitatea se dovedește a fi diferită din cauza constrângerilor legislative europene. Tănase ridică întrebarea: „Dacă România s-a angajat să sprijine integrarea europeană a Republicii Moldova, unde este implicarea sa activă?” El compară situația actuală cu evenimentele istorice din 1940 când România nu a reușit să apere Basarabia pe câmpul de luptă.
De asemenea, Deutsche Welle Chişinău evidențiază birocrația românească care contribuie la frustrările cetățenilor moldoveni și facilitează corupția în Chișinău. Istoria semnării Acordului privind micul trafic arată că protestele cetățenilor moldoveni au dus la semnarea acestuia după schimbarea guvernării în 2008. Atunci s-a promis că aproximativ un milion de moldoveni vor putea călători fără vize în România.
Recent, Consulatul României din Chișinău a publicat lista documentelor necesare pentru obținerea permisului dorit. Pe lângă pașaport și fotografii recente, cetățenii moldoveni trebuie să prezinte dovezi care justifică necesitatea trecerii frecvente a frontierei – o cerință considerată redundantă deoarece aceleași condiții sunt valabile pentru obținerea unei vize legale care le permite accesul pe întreg teritoriul României.
Un alt aspect îngrijorător este costul ridicat al „invitațiilor autentificate notarial”, necesare pentru justificarea trecerii frontierei; acestea pot ajunge până la 200 euro pe piața neagră din Chișinău. Această situație amintește despre problemele anterioare legate de traficul ilegal cu vize românești și demonstrează cum birocrația poate crea oportunități pentru corupție chiar la porțile consulatului român.
Concluzie
Regimul actual al vizelor între România și Republica Moldova continuă să genereze tensiuni și nemulțumiri atât în rândurile autorităților cât și ale cetățenilor obișnuiți. Este crucial ca ambele părți să colaboreze mai eficient pentru simplificarea proceselor administrative astfel încât relațiile bilaterale să se dezvolte într-un mod constructiv.
