O singură gripă

Uniunea Europeană doreşte coordonarea şi investigarea veterinară şi medicală a gripei. La momentul actual sunt puţine persoane care nu ştiu că noul virus al gripei umane H1N1, care a speriat atât de mult, a fost semnalat înainte la păsări şi la porc şi că virusul gripei aviare, cel a păsărilor, provoacă dezastre economice acolo unde apare, pe lângă faptul că este o ameninţare latentă pentru oameni.

Realitatea face ca viruşii să nu facă distincţie între gazdele umane şi cele animale. Singurul lucru de care ţin cont sunt receptorii din exteriorul celulelor care permit să fie atacate şi să se multiplice astfel în interiorul lor pentru a putea supravieţui. Iar receptorii păsărilor, mamiferelor şi oamenilor sunt destul de asemănători pentru ca virusul gripei să sară de la unii la alţii, dând loc la mutaţii potenţial periculoase, notează ziarul El Pais.

Prin urmare viruşii nu fac deosebire între gazdele lor umane sau animale. Porcul este văzut ca un ‘cocteil viral’ şi a devenit un obiectiv clar al studiilor. Pentru toate acestea şi pentru că bolile deja nu mai au frontieră, UE este de părere că a venit momentul să înfrunte gripa în mod unitar, coordonând investigaţia atât în sănătatea animală cât şi în cea umană, în colaborare inclusiv cu ţările neuropene.

‘Nu putem sta cu mâinile încrucişate’, spune Etienne Bonbon, specialist în sănătate animală al Comisiei Europene. „Este o temă complexă, dar trebuie să o facem’, a adăugat el. În joc este nu doar posibilitatea de a preveni în rândul oamenilor o posibilă epidemie în timp de pace (atunci când există) ci şi dezvoltarea de noi medicamente pentru a o trata atunci când se produce. Strategia pe termen lung este ca răspunsul la această investigaţie să fie mai rapid decât cel de până acum.

‘Trebuie amintit că Europa este cel mai mare furnizor de vaccinuri din lume cu 70% din total”, spune Etienne Bonbon. „Avem nevoie de o nouă abordare a gripei”, asigură Ilaria Capua, directoare a Institutului Zooprofilactic Experimental din Venezia, unde s-au reunit recent experţii pentru a prezenta iniţiativele europene.
„Toţi viruşii provin de la păsările sălbatice şi trec la gazde intermediare.

Porcul joacă un rol esenţial pentru că are celule care permit multiplicarea viruşilor păsărilor şi ai mamiferele sălbatice’, subliniază Capua. Când doi viruşi distincţi infectează aceeaşi celulă, genele fiecăruia (regrupaţi în 8 segmente) se recombină într-un nou virus, care are caracteristicile ambilor ‘părinţi’ este, ca şi reproducerea sexuală. „Combinaţia genetică a descendenţilor este imposibil de prezis”, explică experta italiană.

De aceea trebuie supravegheat atent cea ce se întâmplă în ‘cocteilul viral’ care este porcul, dar nici nu trebuie slăbită atenţia faţă de noul virus al gripei aviare, foarte patogen, care poate şterge de pe hartă ferme întregi de păsări dintr-o ţară dacă nu se iau măsuri urgente. ‘Trebuie să studiem ansamblul genelor viruşilor, nu să studiem fiecare virus în parte’, spune Capua.

„Cunoaşterea reprezintă un instrument şi ceea ce dorim este să includem noua cunoaştere ştiinţifică şi să progresăm continuu, mai ales în vremuri de pace’, spune şi Isabel Mínguez, specialistă a Comisiei Europene.
Un exemplu al acestei politici este noua platformă Emperie, o reţea de laboratoare de excelenţă din întreaga lume, în vederea catalogării viruşilor umani şi animali şi care să permită să răspundă noilor focare emergente ale bolilor. De partea spaniolă participă laboratorul virusologului Luis Enjuanes, de la Centrul Naţional de Biotehnologie (CSIC).

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata