Oamenii de ştiinţă americani au creat ţesut cerebral 3D în laborator

Inovație în cercetarea neurologică: Crearea unui țesut cerebral tridimensional

Un model de țesut care imită creierul de șobolan

Cercetătorii de la Universitatea Tufts din Statele Unite au dezvoltat un țesut tridimensional care replică structura și funcțiile creierului de șobolan, având capacitatea de a supraviețui în condiții de laborator timp de peste două luni. Această inovație ar putea deschide noi perspective pentru studierea funcțiilor cerebrale, a afecțiunilor neurologice și a tratamentelor asociate.

Tehnologia din spatele creației

Pentru realizarea acestui țesut cerebral, echipa științifică a utilizat o structură compusă din două biomateriale cu caracteristici fizice distincte: o schelă spongioasă formată din proteine derivate din mătase și un gel pe bază de colagen. Procesul a început prin tăierea schelei într-o formă specificată, care apoi a fost populată cu neuroni proveniți tot din creierul șobolanului. Ulterior, gelul pe bază de colagen a fost introdus în interiorul acestei structuri pentru a stimula dezvoltarea neuronală.

În scurt timp, neuronii s-au organizat în rețele complexe asemănătoare circuitelor cerebrale ale șobolanului.

Monitorizarea răspunsurilor cerebrale

Profesorul David Kaplan, lider al echipei de cercetare, subliniază importanța acestui sistem pentru observarea reacției țesutului la leziuni cerebrale traumatice în timp real. „Această metodologie ne permite să urmărim procesul regenerativ al țesutului pe perioade extinse”, afirmând că astfel se pot analiza efectele post-traumatice asupra activității neuronale și modificările neurochimice.

De exemplu, simulând o leziune traumatică prin aplicarea unei greutăți asupra modelului creativ, cercetătorii au observat eliberări crescute ale glutamatului – un neurotransmițător asociat cu leziunile cerebrale – precum și hiperactivitate electrică temporară similar cu cele întâlnite în cazurile reale.

Implicații pentru studiile viitoare

Kaplan evidențiază relevanța durabilității acestui model experimental pentru investigarea altor tulburări neurologice. „Capacitatea noastră de a menține acest tipar celular luni întregi ne oferă oportunitatea să abordăm bolile neurologice într-un mod inovator”, explicând că studiile anterioare nu au permis observații atât îndelungate datorită limitării duratei vieții modelelor anterioare.

Cercetările sunt detaliate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), aducând contribuții semnificative domeniului neuroștiințelor.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Câți pași pe zi sunt legați de un risc mai mic de deces și cum începi dacă mergi puținDolce SportFCSB joacă sâmbătă, de la 20:30, cu Corvinul. Hunedorenii o depășesc în clasament dacă învingGetPonyTranzacțiile cu mașini rulate deja înmatriculate în România au avut în octombrie cea mai mare scădere din 2026BravonetDorian Popa deține 51% din Hâtz Insurance, firma care intermediază polițe RCALylaDe ce copilul e cuminte la școală, dar face crize acasă și cum reacționeziRevista IoanaDușurile reci făcute regulat au fost asociate cu 31% mai puține zile lipsă de la muncă din cauza bolii