OSCE nu a mai avut o conducere de succes de la cea a României din 2001

Kazahstanul, aflat la conducerea OSCE în 2010, va organiza în toamnă primul summit al acesteia la nivel de şefi de stat de la întâlnirea de la Istanbul din 1999, în condiţiile în care, în ultimii 10 ani, organizaţia, care nu a mai avut o conducere de succes de la cea a României din 2001, a organizat doar întâlniri la nivel ministerial, fără rezultate sau cu rezultate negative, scrie analistul Vladimir Socor în publicaţia Eurasia Daily Monitor de marţi.

Decizia organizării summitului a fost luată în cadrul unei întâlniri informale, desfăşurată în perioada 16-17 iulie, la Alma-Ata, la nivelul miniştrilor de externe din cele 56 de state membre OSCE, fiind aleasă capitala kazahă Astana ca locaţie a întâlnirii.

În condiţiile în care Kazahstanul se află la cârma OSCE în 2010, decizia de a organiza un summit şi de a aproba locul de desfăşurare al acestuia a părut incertă până la această dată târzie. O schimbare în poziţia Statelor Unite, de la o atitudine de expectativă la aprobare, a stat la baza votului unanim de a încredinţa Kazahstanului organizarea summitului OSCE.

Statele Unite au acţionat în mod similar în 2007, raliindu-se în ultimul moment unui consens de a încredinţa preşedinţia OSCE în anul 2010 Kazahstanului.
Summit-ul OSCE de la Astana ar putea avea loc la sfârşitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie. Acest lucru lasă o perioadă de maximum trei luni pentru elaborarea deciziilor care urmează să fie luate în considerare de către şefii de stat la Astana.

Problemele din Asia Centrală vor împărţi scena pentru prima dată la acest summit. Conflictul civil din Kârgâzstan, din luna iunie a acestui an, a concentrat atenţia Occidentului asupra Asiei Centrale şi a ajutat la catalizarea deciziei OSCE de a organiza un summit la Astana.
Răspunsul Kazahstanului a fost crucial în timpul crizei din Kârgâzstan, în primul rând opunându-se ideii unei intervenţii a Organizaţiei Tratatului pentru Securitate Colectivă (CSTO), condusă de Rusia, şi apoi acţionând în calitate de preşedinte al OSCE pentru a promova desfăşurarea unei misiuni de poliţie în sudul Kârgâzstanului.

Aflat la conducerea OSCE şi gestionând procesul Corfu (preluat de la Grecia), Kazahstanul s-a dovedit un actor competent şi eficient pe plan internaţional până în prezent.
Cu toate acestea, summitul de la Astana prezintă provocări mai mari, descurajatoare pentru diplomaţia kazahă în ceea ce priveşte pendularea între Occident şi Rusia. Kazahstanul este primul stat neeuropean, cu majoritate musulmană şi post-sovietic care prezidează OSCE. Este, de asemenea, un stat creat recent şi construit de la zero.

În urmă cu 19 ani, conducerea kazahă a preluat un teritoriu lipsit de orice atribut sau experienţă a statalităţii, o zonă a dezastrului economic şi ecologic sovietic, în care elementul kazah a fost redus la o minoritate, unde nu exista o naţiune politică sau o societate civilă.
În aceste condiţii, alegerea Kazahstanului pentru a prezida OSCE recompensează performanţa ţării din 1991, în termeni de dezvoltare a statului, de construire a consensului civil, de modernizare economică şi de gestionare eficientă a resurselor naturale.

Kazahstanul a militat, în primul rând, pentru preşedinţia OSCE, şi apoi pentru găzduirea summitului OSCE, din mai multe motive. La un nivel, Astana tratează aceste sarcini ca pe nişte proiecte de prestigiu naţional, validări simbolice ale dezvoltării Kazahstanului ca stat şi ca actor internaţional.
Dincolo de aceasta, Kazahstanul urmăreşte să garanteze ca conceptul OSCE de securitate (centrat pe Europa, cu fosta Eurasie condusă de sovietici ca adăugare) să cuprindă în totalitate Asia Centrală.

Cu Rusia şi China ca vecini, cu ramificaţiile conflictului din Afganistan şi în lipsa vreunei organizaţii de securitate internaţionale implicate în regiune, Asia Centrală rămâne o nesigură ‘zonă gri’. Kazahstanul urmăreşte prin intermediul OSCE să concentreze atenţia SUA şi UE asupra Asiei Centrale şi să le implice mai activ în regiune, ca actori cu interese majore de securitate şi economice.

Potrivit lui Socor, Kazahstanul va încerca, fără îndoială, ca obiectiv minimal, să evite un alt eşec, la summit-ul OSCE de la Astana. Această organizaţie nu a cunoscut o preşedinţie de succes de la cea a României din 2001. După aceasta, provocările din ce în ce mai mari generate de Rusia la adresa ordinii internaţionale au paralizat OSCE, care din cauza sistemului său de luare a deciziei prin unanimitate de voturi rămâne ostatică dreptului de veto al Rusiei.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata