Săptămâna viitoare, Consiliul UE va intra în negocieri cu Parlamentul European pentru a începe să lucreze la un acord final privind normele europene, în ceea ce priveşte datoria și deficitul blocului comunitar.

Astfel, într-o discuție, găzduită în Parlament joi (11 ianuarie), comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a declarat că ajungerea la un acord în cadrul trilogiilor va fi probabil „dificilă” – și a sugerat că UE trebuie să împrumute mai mult pentru a ajuta țările membre să își atingă obiectivele ecologice și digitale.

În cadrul unui acord, încheiat de statele membre, în luna decembrie, care poate fi încă modificat parțial, în cadrul negocierilor cu parlamentul, sunt menținute limitele existente de 60% pentru datorie și 3% pentru deficite.

În acest sens, ţările a căror datorie depășește 90 la sută din PIB vor trebui să își reducă nivelul datoriei cu un punct procentual din PIB în fiecare an. Iar statele membre care depășesc limita de deficit vor fi plasate sub incidența procedurii de deficit excesiv (PDE), care poate duce la amenzi.

Din informaţiile comisarului pentru comerț, Valdis Dombrovskis, un număr de 14 state membre ar trebui să reducă cheltuielile în anul 2024 pentru a se încadra în țintele propuse de reducere a deficitului în anul în curs.

Concret, şapte țări se aliniază recomandărilor Comisiei, și anume Cipru, Estonia, Grecia, Spania, Irlanda, Lituania și Slovenia.

Însă, este probabil ca opt sau nouă țări să intre în PDE. Franța și Italia au negociat o perioadă de tranziție temporară care durează până în 2027. Acest lucru reduce valoarea cheltuielilor publice care trebuie să fie reduse, dar ambele țări se așteaptă în continuare să fie nevoite să reducă cel mai mult cheltuielile nete.

În viziunea sa, Dombrovskis a negat că normele ar duce la faptul că unele state membre nu își vor atinge obiectivele de investiții ecologice și digitale, care, potrivit estimărilor Comisiei, se ridică la 600 de miliarde de euro pe an, pe lângă cheltuielile actuale.

„Toate statele membre intenționează să păstreze planurile naționale de investiții” pentru a atinge obiectivele UE în domeniul ecologic și digital”, a declarat el în fața deputaților europeni. „Acest lucru contrastează cu contracția substanțială a investițiilor în urma crizei financiare din 2008 și reflectă lecțiile cheie pe care le-am învățat.”

Dar, în contrast aparent, Paolo Gentiloni, care este membru al Partidului Socialist și Democrat (S&D) de centru-stânga, a declarat că „întotdeauna se sperie” atunci când analizează nevoile de investiții și a sugerat că, fără o nouă finanțare semnificativă din partea UE, statele membre își vor rata obiectivele verzi.

Astfel, „Este foarte curajos să sugerezi că țările vor fi capabile să realizeze acest lucru fără ajutor”, a spus el.

În contextul financiar din prezent, țările sunt în continuare sprijinite în investițiile lor de către fondul de redresare al UE, care este în valoare de 806 miliarde de euro. Italia este de departe cel mai mare beneficiar al așa-numitului Fond de reconstrucție și reziliență (FRF), cu un total de 122,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi și 71,8 miliarde de euro sub formă de granturi.

Însă, acești bani se vor epuiza în anul 2026, fără fonduri noi care să îi înlocuiască. „Ce se va întâmpla după 2026?”, a spus Gentiolni. „Știu că este foarte dificil din punct de vedere politic să discutăm despre noi instrumente de finanțare, dar cu siguranță avem nevoie de noi instrumente.”

Încă din anul 2022,Paolo Gentiloni împreună cu comisarul pentru piețe interne Thierry Breton au făcut presiuni pentru un nou fond care să înlocuiască FRR în anul 2026, pentru a ajuta țările membre mai puțin bogate să își atingă obiectivele de investiții.

Deși nu au spus câți bani ar trebui să fie în acest fond, ei l-au modelat anterior pe mecanismul SURE, care a permis țărilor să împrumute 100 de miliarde de euro la prețuri reduse prin intermediul UE, sugerând că ar însemna noi împrumuturi comune substanțiale.

Însă, din cauza opoziției puternice împotriva unor noi împrumuturi din partea UE, așa-numitele țări frugale, conduse de Germania, au reușit să reducă Fondul de suveranitate al UE la doar 1,5 miliarde de euro, ceea ce face puțin probabil ca Consiliul să poată conveni asupra unei noi finanțări din partea UE în curând.

În aceste condiţii, Gentiloni a mai spus că nu se va ajunge la un acord privind o nouă finanțare înainte de următoarele alegeri europene din iunie.

De altfel,  el a făcut apel la deputații europeni să ridice problema în timpul negocierilor trilaterale de săptămâna viitoare. „Este absolut esențial să începem să discutăm acest lucru acum”, a spus el.

În plua, apelul său a fost reluat de deputatul S&D Margarida Marques, colegă de partid cu Gentiloni și coraportor al proiectului de text privind normele fiscale în Parlament.

În cadrul acestuia, Marques a fost de acord cu un compromis care a inclus obiective stricte de reducere a datoriei și a deficitului.

Însă, Liderul Verzilor, Phillip Lambert, a criticat această decizie pentru că este în detrimentul lucrătorilor.

În opinia sa, „Cetățenii vor plăti din nou prețul pentru investițiile în tranziția ecologică, care sunt deja insuficiente ca mărime și care nu pot fi posibile decât prin reducerea cheltuielilor din alte părți”, a scris el într-un articol recent publicat pe site-ul partidului.

În concluzie, toate deciziile, privind posibilele căi de reducere a cheltuielilor, pentru fiecare stat membru în parte se vor baza pe cifrele economice din anul 2023 și se așteaptă să fie luate în luna iunie.

Sursa: euobserver.com

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
fonduri Paolo Gentiloni