Externe

Perestroika LUKoil trece şi prin România (I)

Ancheta Lukoil: O privire asupra impactului economic și politic

Investigații în curs de desfășurare

Recent, dosarul Lukoil a captat atenția presei din România, după ce procurorii din Ploiești au inițiat o investigație extinsă. Compania rusă este acuzată de evaziune fiscală și spălare de bani, cu un prejudiciu estimat la 230 milioane de euro.

Sechestrul pe conturi și reacțiile oficiale

În urma acestor acuzații, autoritățile au impus sechestru pe conturile Lukoil, dar măsura a fost parțial ridicată în scurt timp. Directorul filialei din Ploiești, Andrey Bogdanov, este cercetat pentru evaziune fiscală. În acest context tensionat, reprezentanții companiei au amenințat că vor suspenda producția în România. Președintele Traian Băsescu a reacționat ferm la aceste declarații, afirmând că Lukoil are libertatea de a părăsi țara dar fără rafinăria sa.

Relațiile economice româno-ruse

Dincolo de scandalul mediatic generat de anchetă se află o rețea complexă de relații economice între România și Rusia. Această situație subliniază importanța strategică a Lukoil atât pentru economia românească cât și pentru piața internațională.

Lukoil – Un jucător major pe piața petrolieră global

Lukoil este una dintre cele mai mari companii petroliere din lume. În multe state producătoare de petrol există companii naționale care gestionează resursele energetice ale țării respective; acestea sunt adesea controlate majoritar (peste 50%) de stat.

În rândul țărilor membre OPEC sau al altor state cu resurse semnificative în domeniul hidrocarburilor se numără giganți precum Aramco (Arabia Saudită) sau Sonatrach (Algeria). Aceste entități beneficiază adesea de monopoluri sau poziții dominante pe piețe.

Pe măsură ce economiile emergente își dezvoltau sectorul energetic privatizat, companii precum Petrochina și Sinopec din China au început să concureze serios cu marile firme internaționale.

Evoluția acțiunilor lui Lukoil

Privatizarea treptată a economiei ruse a dus la formarea unor colosi precum Lukoil sau Gazprom. Deși statul rămâne un acționar important în aceste companii, influența sa s-a diminuat considerabil comparativ cu anii anteriori.

Conform datelor recente publicate pe site-ul oficial al companiei, Lukoil ocupă locul 16 mondial după producția zilnic realizată (2,3 milioane barili) și locul 13 după cifra sa anualizată care depasește 119 miliarde dolari; estimările sugerează o creștere până la peste 140 miliarde dolari anul acesta.

Lukoil contribuie semnificativ la piața globală: asigurând aproximativ 2% din producția mondialã totalã si având venituri anuale estimate la circa 139 miliarde dolari cu un profit net depãsind 11 miliarde dolari.

Vagit Alekperov – Lider vizionar al companiei

Vagit Alekperov joacă un rol esenţial în strategia şi dezvoltarea continuării succesului lui Lukoil ca lider pe piaţa energeticã globalã.

Lukoil: O privire asupra liderilor și evoluției companiei

Conducerea de top a Lukoil

Lukoil, una dintre cele mai influente companii petroliere la nivel mondial, se bucură nu doar de o solidă putere financiară, ci și de o conducere remarcabilă. Printre cei 11 membri ai Consiliului de Administrație se evidențiază Vagit Alekperov, președintele director general (PDG), și Leonid Fedun, vicepreședinte responsabil cu dezvoltarea strategică. În clasamentul Forbes din august 2013, Alekperov ocupa locul 55 în topul celor mai bogați oameni din lume, având o avere estimată la 14,8 miliarde dolari. De asemenea, el s-a situat pe locul 13 în rândul celor mai bogați șefi de companii internaționale.

În anul următor, averea sa netă a scăzut ușor la 13,5 miliarde dolari; totuși, acest lucru i-a permis să urce cinci poziții în clasament până pe locul 50 global și pe locul opt printre cei mai bogați ruși.

Parcurs profesional al lui Vagit Alekperov

Nascut în Baku în anul 1950 într-o familie azerbaijan-cazaci, Vagit Alekperov a fost influențat de cariera tatălui său în industria petrolieră. După ce a absolvit Institutul de Chimie Azerbaidjan în 1974 cu specializare în inginerie minieră pentru petrol și gaze naturale, el a început să lucreze ca sondor la „Kaspmorneft”. Rapid promovat prin diverse funcții tehnice și administrative ale companiei respective.

Ascensiunea sa profesionala atinge un moment culminant in anul 1990 când devine ministru adjunct al Ministerului „Petrolului şi Gazelor” al URSS. Această numire l-a făcut cel mai tânăr ministru al energiei din istoria sovietică. Relațiile sale strânse cu Boris Elțîn au jucat un rol semnificativ în cariera sa politică.

În urma acestei experiențe guvernamentale importante, Alekperov își începe parcursul antreprenorial ca președinte al primei companii petroliere de stat „Langepas-Uray-Kogalymneft”, care ulterior va deveni Lukoil după fuziunea denumirilor orașelor implicate.

Expansiunea internațională

Tranzacționarea acțiunilor Lukoil pe piața secundară începe în anul 1994 iar compania își extinde rapid operațiunile internaționale prin achiziția unei participații semnificative într-un important câmp petrolier din Marea Caspică. În noiembrie 2000 Lukoil devine prima firmă rusă care intră pe piața americană prin achiziția Getty Petroleum Marketing Inc., consolidând astfel statutul său global.

Astfel că astazi Lukoil operează activități comerciale in peste patruzeci de țări distribuite pe patru continente si contribuie cu aproximativ două procente la producția mondialã totalã de petrol si detine circa unu procent din rezervele internationale ale hidrocarburilor.

Leonid Fedun: Un partener strategic

Leonid Fedun este considerat mâna dreaptã a lui Vagit Alekperov si joacă un rol esenţial in strategia companiei. Nascut in Kiev in anul 1956 si absolvent al Academiei Militare FE Dzerjinski , Fedun colaborează cu succes cu Alekperov încă din anii ’80 când acesta conducea activitățile unei companii locale din Kogalym.

Această echipã puternică continuã sã ghideze Lukoil spre noi orizonturi economice si strategii inovatoare pentru viitor.

Lukoil: O privire asupra averii și influenței lui Vagit Alekperov și Leonid Fedun

Contextul privatizării Lukoil

Leonid Fedun, un nume proeminent în industria energetică rusă, a jucat un rol semnificativ în privatizarea companiei Lukoil în anii ’90. Conform Forbes, averea sa netă era estimată la 6,1 miliarde de dolari în 2013, crescând cu un miliard de dolari într-un singur an. Pe lângă activitățile sale din sectorul energetic, Fedun este cunoscut ca proprietar al echipei de fotbal Spartak Moscova și coordonator al investițiilor IFD Capital.

Participația la Lukoil

Fedun deține 9,2% din acțiunile Lukoil, iar împreună cu Alekperov – CEO-ul companiei care controlează 22,2% – au dreptul de veto asupra deciziilor importante ale firmei. De la privatizare până în prezent, conducerea superioară a menținut controlul asupra unei părți semnificative din acțiuni; aproximativ 20% dintre acestea erau anterior sub controlul ConocoPhillips. Aceasta din urmă a anunțat în 2010 intenția de a vinde întreg pachetul său de acțiuni către Lukoil.

Într-o mișcare strategică din 2008, Alekperov și-a crescut participația la companie de la 1,3% la 20,4%, investind peste un miliard de dolari. În aceeași perioadă, Fedun a majorat cota sa deținând acum peste 9%. Acești doi lideri continuă să își crească participațiile prin investiții constante.

Structura acționariatului

Deși reglementările pieței rusești impun o transparență limitată privind structura acționariatului companiilor listate pe bursă, se estimează că există peste 44.400 de acționari ai Lukoil. Dintre aceștia însă doar treisprezece controlează aproape toată capitalizarea societății (96%), iar fondurile mutuale și investitorii instituțional sunt prezenți cu participații substanțial reduse (sub 1%).

Activitățile grupului Lukoil în România

Lukoil își desfășoară activitatea pe piața românească prin intermediul mai multor entități legate între ele. Compania mamut are rădăcini adânci ce datează din anul1999 când s-a constituit oficial sub denumirea „LUKOIL Black Sea România Ltd.” În ciuda dizolvării acesteia fără lichidare în decembrie 2008 conform Ministerului Finanțelor român.

Astfel s-au format „LUKOIL Downstream România SRL”, responsabil pentru distribuția carburanților și „Petrotel-LUKOIL” SA Ploiești care s-a confruntat cu scandaluri legate de traficul ilegal cu produse petroliere.

Achiziția rafinăriei Petrotel

Rafinaria Petrotel a fost achiziționată în februarie1998 pentru suma simbolică de53 milioane USD după ce se afla într-o situație financiară precară datorită datoriilor mari acumulate anterior. Investițiile promise atunci au fost estimate la189 milioane USD pentru modernizări ulterioare ale rafinăriei.

Această achiziție nu doar că a salvat Petrotel-ul dar i-a permis grupului rus să-și extindă influența pe piața românească prin facilitățile fiscale oferite guvernamental pentru atragerea investitorilor strâini.

În concluzie,Lukoil rămâne o forță dominantă atât pe plan local cât și internațional datorită strategiilor sale financiare inteligente și managementului eficient al resurselor energetice.

Lukoil în România: Datorii și Pierderi Semnificative

Datorii de 53 milioane de dolari către Bancorex

Compania petrolieră Lukoil a obținut un termen de grație de 25 de ani pentru achitarea unei datorii în valoare de 53 milioane dolari către Bancorex, instituție financiară controlată de stat, care a fost absorbită în 1999 de BCR. Conform acordului, Lukoil se angajează să înceapă plata ratelor abia din anul 2033.

Scutiri fiscale controversate

În anul 2006, compania a beneficiat și de alte facilități fiscale semnificative. Atunci, ministrul Finanțelor Mihai Tănăsescu a propus o ordonanță prin care două dintre companiile grupului Lukoil erau scutite de la plata unor majorări pentru întârzierea TVA-ului și accizelor, totalizând peste 20 milioane dolari. Ordonanța a fost aprobată rapid și ulterior transformată în lege.

Delistarea Petrotel-Lukoil

În noiembrie 2003, acționarul majoritar al rafinăriei Petrotel-Lukoil, societatea olandeză LUKOIL Europe Holdings B.V., anunța intenția sa de delistare printr-o Ofertă Publică de Preluare (OPP). La acel moment, aceasta controla aproape toate acțiunile rafinăriei. Deși suma necesară pentru ofertă părea să depășească capacitățile financiare ale acționarului majoritar, acesta era susținut financiar prin intermediul unei subsidiare din Viena.

Performanțe financiare slabe

Analiza activității economice a Lukoil în România relevă pierderi constante pe parcursul ultimilor ani. În ciuda avantajelor fiscale primite anterior din partea guvernelor Ciorbea și Năstase, compania nu reușește să obțină profituri semnificative pe piața românească. Datele financiare arată că atât „Lukoil România”, cât și „Petrotel-Lukoil” au avut rezultate dezamgitoare.

În special anul fiscal 2013 s-a dovedit catastrofal: Petrotel a raportat o pierdere ce depașește 50 milioane euro (o scadere față de pierderile anterioare), iar „Lukoil România” s-a confruntat cu o pierdere record ce atinge peste 210 milioane euro. Astfel, totalul pierderilor pentru anul respectiv se ridică la aproximativ 260 milioane euro.

Investigații legale recente

Recenta atenție asupra activităților companiei este amplificată și prin acuzațiile procurorilor privind un prejudiciu estimat la circa 230 milioane euro rezultat din evaziune fiscală și sp laundering după perchezițiile efectuate la sediile mai multor companii asociate cu Lukoil în luna octombrie.

Aceste aspecte ridică întrebări serioase despre viabilitatea operațiunilor grupului pe piața românească într-un context economic tot mai provocator.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Andrey Bogdanov companie petroliera energie istorie economică Lukoil Lukoil România Perestroika Petrotel Ploiesti Romania