Partidul Popular European (PPE) și-a celebrat 50 de ani de existență la Bruxelles, însă petrecerea a fost umbrită de critici interne dure privind o presupusă cooperare cu extrema dreaptă în Parlamentul European. În timp ce paharele de șampanie se ridicau la un eveniment fastuos, spectrul extremei drepte a planat asupra cocktailului, forțând cea mai veche și puternică forță politică a Europei să se confrunte cu o dilemă fundamentală.
O greșeală majoră
Conducerea PPE se confruntă cu un disconfort tot mai mare legat de acuzațiile că își coordonează activitatea din Parlamentul European cu forțe anti-UE printr-un grup de WhatsApp. Episodul, dezvăluit de agenția de presă germană DPA, arată o cooperare instituționalizată și sugerează că linia roșie care interzicea colaborarea cu partide considerate toxice este pe cale să se rupă la Bruxelles.
„A fost o greșeală majoră”, a declarat un greu al partidului, sub protecția anonimatului. Povestea chat-ului de pe WhatsApp a fost discutată intens pe la colțuri, mai mulți membri ai partidului fiind îngrijorați de implicațiile sale.
Un fost europarlamentar german a fost și mai direct. „Aceasta este o problemă foarte delicată pentru noi: în țara mea, alegătorii noștri nu tolerează așa ceva”.
Tensiuni la nivel înalt
Pentru cancelarul german Friedrich Merz, cooperarea deschisă cu Alternativa pentru Germania (AfD) este linia roșie supremă. Prezent la eveniment, a stat în primul rând, abia zâmbind, înconjurat de alți șefi de guvern și președinți ai instituțiilor UE. La câteva scaune distanță se afla Manfred Weber, liderul PPE, care, în viziunea lui Merz, „are responsabilitatea” de a pune capăt oricărei forme de colaborare cu extrema dreaptă.
„Aceasta trebuie să fi fost o zi de pomină pentru el,” a spus un oficial PPE, sugerând că relația dintre cei doi a devenit tensionată. Iar altă persoană familiarizată cu situația a adăugat: „Merz detestă să aibă probleme venite din Parlamentul European. Iar această poveste, pentru germani, este una mare.”
Luni, Merz a declarat tranșant: „Dezaprobăm ceea ce se pare că a avut loc la nivel de personal săptămâna trecută. Nu cooperăm cu extrema dreaptă în Parlamentul European”. Două zile mai târziu, cuvintele sale au rezonat printre panourile sclipitoare și paharele de Prosecco, mai ales când însuși Weber a definit „lupta principală” a PPE ca fiind cea împotriva populiștilor de extremă dreapta.
„Cei care pun la îndoială integrarea europeană nu sunt doar competitori, sunt dușmanii noștri politici. Și, în calitate de președinte al PPE, am definit firewall-ul nostru,” a afirmat Weber, într-un semnal clar către cancelarul german.
Firewall-ul care se prăbușește
Numai că nu toți reprezentanții PPE sunt de acord unde ar trebui trasată această linie roșie. Așa-numitul „Brandmauer” (firewall) care exclude orice cooperare cu extrema dreaptă în Germania nu rezonează la fel în restul Europei și nici la Bruxelles, în ciuda declarațiilor lui Weber.
Lucrurile stau însă puțin diferit în practică.
E drept că liderul PPE nu s-a ferit să construiască alianțe de facto cu mai multe partide de la dreapta sa, începând cu Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), care includ partidul Fratelli d’Italia al premierului italian Giorgia Meloni și care nu mai sunt considerați forțe anti-UE de majoritatea membrilor PPE.
Voturi și alianțe de facto
V-ați gândit vreodată cum ajung să treacă anumite legi controversate? Dincolo de cooperarea practică dezvăluită de DPA, a existat o aliniere de facto între pozițiile PPE și cele ale grupurilor de extremă dreapta precum Patrioții pentru Europa (PfE) și Europa Națiunilor Suverane (ESN), grupul din care face parte și AfD.
Pe hârtie, grupul rămâne angajat într-o „majoritate centristă”, susținând Comisia Ursulei von der Leyen și excluzând forțele naționaliste. Analizele cantitative arată o convergență cu S&D și Renew, aliații tradiționali ai PPE, în nouă din zece voturi. Dar pe dosare cheie, precum migrația și mediul, PPE a creat o majoritate de dreapta, votând la fel ca forțe considerate odinioară toxice de centru-dreapta, precum Rassemblement National din Franța, Fidesz al lui Viktor Orbán și Alternativa pentru Germania.
Legi controversate care permit centre de deportare în afara UE (un subiect extrem de sensibil) și posibilitatea de a trimite solicitanți de azil în țări cu care nu au nicio legătură sunt rezultatul acestei alinieri spre dreapta. La fel și un regres general în legislația pro-mediu, cum ar fi regulile privind despăduririle, în numele simplificării și competitivității.
Firewall-ul a căzut deja în termeni practici aproape peste tot. Membrii PPE trebuie acum să aleagă dacă încearcă să-l reconstruiască sau dacă acceptă pur și simplu că nu mai există.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportLuis García Plaza invocă 9 puncte înainte de El Clásico în acuzațiile privind arbitrajul
GetPonyCum se deblochează levierul unui Dacia Logan automat și când se aplică limita de remorcare de 80 km
BravonetGeorgina Cates a murit în mai, la 51 de ani. Creatorul „2Point4 Children” a aflat abia acum
LylaÎngrijești un părinte cu pierderi de memorie. Ce evaluări se fac și când poate primi sprijin lunar de 728 de lei
Revista IoanaCe drepturi vei avea când zbori din 23 octombrie 2027 și în cât timp îți vei putea recupera banii
News24Absolvenții oricărei facultăți ar putea primi autorizații pentru terapii alternative după un curs