Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că legea maghiară din 2021 pentru Protecția Copilului încalcă legislația UE și discriminează persoanele gay și transgender. Este pentru prima dată când instanța constată că un stat membru a încălcat carta valorilor fundamentale ale Uniunii, o decizie care obligă Budapesta să anuleze imediat actul normativ.
O premieră la nivel european
Decizia de marți a fost luată cu participarea tuturor celor 27 de judecători ai Curții. Hotărârea stabilește că Ungaria a încălcat mai multe drepturi prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a UE, inclusiv protecția împotriva discriminării pe bază de sex sau orientare sexuală, respectarea vieții private și de familie, precum și libertatea de exprimare și de informare. Dar ce înseamnă, pe bune, această decizie?
Instanța a fost clară.
Pe lângă încălcarea drepturilor fundamentale, judecătorii au decis că legea încalcă și normele UE privind libera prestare a serviciilor. În timpul audierilor, guvernul maghiar a susținut că măsurile erau necesare pentru a proteja copiii și pentru a păstra identitatea națională (o justificare respinsă acum de instanța europeană).
Ce prevede legea controversată
Iar legea amendată în 2021, promovată intens de Viktor Orbán în contextul unui referendum care a coincis cu alegerile generale, a stârnit un val de critici încă de la început. Actul normativ a interzis prezentarea sau promovarea homosexualității și a realinierii de gen în fața minorilor. Concret, posturile media și editurile din Ungaria au fost obligate să elimine seriale TV, filme și cărți care prezentau personaje homosexuale.
Încă de atunci, legea a fost acuzată că îi incriminează pe nedrept pe bărbații gay, asociindu-i cu pedofilii.
Acuzații de stigmatizare
Curtea a arătat că legislația „stigmatizează și marginalizează persoanele non-cisgen, inclusiv persoanele transgender”. Mai mult, judecătorii au remarcat că însuși titlul legii face o legătură între aceste persoane și cele condamnate pentru pedofilie.
O asociere care, potrivit instanței, sporește stigmatizarea și poate încuraja comportamente ostile.
Context politic și consecințe
Și momentul deciziei nu este deloc întâmplător. Aceasta vine la doar nouă zile după alegerile parlamentare din Ungaria, în care partidul de opoziție Tisza a învins partidul Fidesz al lui Orbán. Legea a avut deja efecte concrete. În 2025, autoritățile maghiare au interzis marșul Budapest Pride, invocând tocmai această lege și susținând că evenimentul ar putea dăuna minorilor.
Numai că organizatorii au mers mai departe în ciuda interdicției, iar marșul a atras sute de mii de participanți. La momentul publicării acestei știri, guvernul maghiar aflat la final de mandat nu a oferit nicio reacție la decizia Curții.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaCe faci când te gândești prea mult și revii la aceeași grijă
Revista IoanaSarea cu potasiu ar putea preveni 2,96 milioane de decese pe an dacă ar înlocui toată sarea consumată în lume, estimează un studiu
News24Cât te-ar costa 5 zile în 10 orașe cu zbor direct din România și unde bugetul de bază rămâne sub 300 €
Dolce SportFCSB a pierdut cu Corvinul, iar Mihai Stoica a semnalat accidentări la trei jucători
GetPonyProprietarii de mașini electrice chestionați iau mai des în calcul un hibrid ca următoare mașină, de la 23% în 2025 la 28% în 2026
BravonetEma Oprișan a anunțat că urma să își ridice certificatul de divorț de Răzvan Kovacs la ora 17
