Guvernul Grec Propune Impunerea de Impozite asupra Bisericii Ortodoxe, Un Mare Proprietar de Imobile
Pentru prima dată în istoria sa, Biserica Ortodoxă din Grecia, una dintre cele mai mari proprietare de terenuri și clădiri din țară, se va confrunta cu obligația de a plăti impozite. Aceasta este o măsură propusă de administrația socialistă condusă de Yorgos Papandreu, având ca scop reducerea datoriilor publice colosale ale țării, estimate la 300 miliarde euro. Veniturile generate din proprietățile bisericești vor fi supuse unei taxe aproximative de 20%, moștenirile financiare vor fi impozitate cu circa 10%, iar bunurile imobiliare cu aproximativ 5%, conform publicației El Pais.
Decizia guvernului atenian a fost anunțată cu doar două săptămâni înaintea Paștelui ortodox și a fost percepută negativ de către ierarhia ecleziastică. Episcopul Anthimos din Salonica a descris această acțiune ca un „gest ostil” și „o lovitură direct în față”, exprimând astfel nemulțumirea față de noua politică fiscală. Această inițiativă reprezintă cea mai recentă măsură luată în ultimii zece ani pentru reglementarea relației dintre stat și biserică.
În anul 2000, sub conducerea tehnocratului Kostas Simitis, guvernul grec a eliminat rubrica referitoare la afilierea religioasă din buletinul național al cetățenilor greci. Deși Consiliul Suprem al Justiției a validat această decizie, impactul asupra Bisericii Ortodoxe rămâne semnificativ. Rolul acesteia în societatea greacă este esențial; administrarea sa se face prin Ministerul Educației și Problemelor Religioase al statului.
Preoții beneficiază de salarii plătite direct din fonduri publice iar episcopii au reprezentanți în consiliile celor mai importante instituții financiare ale țării. De exemplu, veniturile Bisericii Ortodoxe au atins suma impresionantă de 20 milioane euro în anul 2008 (din care aproximativ 12 milioane provenind din chirii), conform unui raport economic publicat ulterior.
Preoţii din Grecia, invitaţi să plătească impozite
Contextul fiscal din Grecia
Grecia a fost cunoscută pentru politica sa fiscală distinctă, în special în ceea ce priveşte biserica ortodoxă, care a fost scutită de impozite timp de secole. Recent, autorităţile au început să ceară preoţilor să plătească impozite, într-o încercare de a moderniza sistemul fiscal şi de a reduce poverile economice care au afectat țara. Această decizie a ridicat multe întrebări și reacții în societate.
De ce este importantă această schimbare?
Impunerea impozitelor pe salariile preoților din Grecia poate avea implicații semnificative asupra bugetului național și asupra rolului bisericii în societate. În acest sens, este esențial să înțelegem motivele din spatele acestei mișcări și impactul pe care îl poate avea asupra economiei.
Impactul economic
- Creșterea veniturilor: Clientela bisericii ortodoxe se va simți direct impactată, ceea ce ar putea conduce la o creștere a veniturilor fiscale ale statului.
- Reducerea evaziunii fiscale: Impunerea impozitelor pe preoți ar putea contribui la o reducere semnificativă a evaziunii fiscale în rândul altor grupuri profesionale.
- Modernizarea sistemului fiscal: Schimbarea radicală este parte a unei strategii mai largi de reformă fiscală în Grecia.
Ce spun preoţii despre această reformă?
Reacțiile din partea comunității religioase au variat. Unii preoți au exprimat îngrijorări legate de impactul pe care impozitarea l-ar putea avea asupra funcționării bisericii. Există temerea că resursele financiare reduse vor afecta activitățile sociale ale bisericii, cum ar fi ajutoarele pentru cei nevoiași.
Argumentele pro și contra
Argumente Pro | Argumente Contra |
---|---|
Creșterea transparenței financiare a bisericii | Posibilitatea scăderii contribuțiilor caritabile |
Reducerea privilegiilor fiscale nejustificate | Îngrijorări legate de autonomia bisericii |
Îmbunătățirea structurilor economice ale statului | Reacții negative din partea enoriașilor |
Cadrul legal al impozitării preoților
Este important de menționat că impozitarea preoților din Grecia nu este un concept nou, ci face parte dintr-un cadru legal mai amplu. De-a lungul anilor, au existat multe discuții despre statutul fiscal al bisericii și al preoților. Cu toate acestea, implementarea efectivă a fost întârziată de numeroase ori din cauza rezistenței sociale și politice.
Principalele reglementări propoziționate
- Toți preoții vor fi obligați să declare veniturile.
- Impozitele vor fi stabilite în funcție de venitul net al fiecărui preot.
- Unele scutiri vor rămâne în vigoare pentru activitățile caritabile ale bisericii.
Beneficii ale impozitării preoților
Impunerea impozitelor pe veniturile preoților poate aduce numeroase beneficii economice și sociale:
- Stimularea economiei locale: Banii strânși din impozite ar putea fi reinvestiți în comunitățile locale.
- Îmbunătățirea serviciilor publice: Veniturile suplimentare pot ajuta la dezvoltarea unor servicii publice de calitate mai bună.
- Reducerea datoriilor publice: Puterea de a reduce datoriile naționale se va îmbunătăți cu veniturile suplimentare din impozite.
Studii de caz internaționale
În alte țări, impozitarea preoților a fost un subiect des discutat. De exemplu, în Suedia, preoții plătesc impozite ca orice altă persoană, iar acest lucru a favorizat o transparență mai mare în activitatea bisericii. Implementarea acestui sistem a avut un succes considerabil, iar opiniile enoriașilor rămân majoritar pozitive.
Compararea sistemelor fiscale
Țara | Statutul de impozitare pentru preoți |
---|---|
Grecia | Scutorii de impozite, în schimbare |
Suedia | Impozitare pe venit |
Germania | Contribuții de biserică |
Experiența personală a preoților greci
Mulți preoți greci își exprimă temerile legate de efectul pe care impozitarea îl va avea asupra vieții lor. Unii se plâng de povara suplimentară pe bugetul lor personal, în timp ce alții sunt deschiși la idee, considerând că este o formă de modernizare a societății.
Citate de la preoți
„Este greu să acceptăm, dar cred că trebuie să ne adaptăm realității economice.” – Preot din Atena
„Impunerea impozitelor poate fi benefică, dar nu ar trebui să afecteze activitățile sociale ale bisericii.” – Preot din Tesalonic
În plus, subvențiile acordate Bisericii grecești s-au ridicat la două milioane euro în anul următor (2009), iar dividendele obținute prin investiții financiare au totalizat patru milioane euro. În aceeași perioadă, Biserica controla aproape 7,7 milioane acțiuni la principal banca naționala – Banca Naționala a Greciei – evaluată la circa 150 milioane euro.
Biserica nu este doar un simbol spiritual; ea joacă un rol central în identitatea naționalist-greacă și s-a afirmat ca o forță coezivizatoare pe parcursul istoriei recente tumultoase a țării. Aproape toți cetățenii greci (98% dintre cei aproximativ 11 milioane) sunt membri ai acestei biserici majoritare; singura minoritate semnificativ existent fiind musulmanii care constituie circa 1% din populație.
Ortodoxia are o influență considerabil asupra vieții sociale și politice: participarea ei activã la ceremonii oficiale îi conferã o voce puternică pe teme variate ce includ educația sau politica internã şi externã. Este important să menționăm că ortodoxia este recunoscutã ca religie oficialã in Grecia.
Un aspect interesant al acestui sistem este Muntele Athos – o peninsulǎ monahalǎ autonomǎ care nu depinde direct de autoritățile ateniene ci răspunde Patriarhiei Constantinopolului pentru toate chestiunile sale interne exceptând politica externǎ.