Deși Statele Unite și Iranul au confirmat un armistițiu de două săptămâni, o scădere rapidă a prețurilor la carburanți în Europa este puțin probabilă. Prețul petrolului Brent, de referință la nivel internațional, se menține în jurul a 93 de dolari pe baril, cu 20 de dolari peste nivelul de dinaintea războiului. Situația a fost tranșată de Comisarul European pentru Energie, Dan Jørgensen, care a avertizat săptămâna trecută: „Chiar dacă pacea ar veni mâine, tot nu ne vom întoarce la normalitate în viitorul apropiat”.
Impactul global asupra importurilor europene
Uniunea Europeană importă între 80% și 85% din necesarul său de petrol, conform Eurostat, având o gamă largă de furnizori. Statele Unite sunt cel mai mare dintre aceștia, cu o pondere de 15,1% din valoarea totală, urmate de Norvegia și Kazahstan. E drept că Europa se aprovizionează cu o parte redusă din petrol și gaze direct prin Strâmtoarea Ormuz (doar 600.000 de barili pe zi din necesarul de 13 milioane), blocată în mare parte de forțele iraniene până la armistițiu. Numai că majoritatea tranzacțiilor globale cu țiței sunt evaluate în funcție de cotația Brent.
Iar prețurile pentru livrările de luna viitoare au explodat de la 72-73 de dolari pe baril înainte de război la aproape 120 de dolari în momentul de vârf. În paralel, prețurile la gaze în Europa au urcat și ele de la aproximativ 35,5 euro pe MWh înainte de 28 februarie, când a început conflictul, la un vârf de 61,93 euro/MWh pe 19 martie.
Cum ajung prețurile globale la consumator?
V-ați întrebat vreodată cum se reflectă aceste cotații direct în facturi? În multe țări europene, prețul energiei electrice este stabilit de cea mai scumpă sursă de producție, care adesea este gazul. Ethan Tillcock, specialist la ICIS UK, explică mecanismul: „Creșterea prețurilor la gaze afectează facturile la energie britanice și europene atât prin costul direct al gazelor, cât și prin costul crescut de generare a energiei electrice prin centralele pe gaz”.
În Germania, de exemplu, prețurile angro la gaze influențează prețul energiei electrice în proporție de aproximativ 40% și prețul la gaze pentru consumatorii casnici cu circa 50-60% (restul fiind taxe, tarife de rețea și costuri de politici publice). Pentru petrol, banca centrală a Franței estimează că o creștere de 10 dolari a prețului țițeiului adaugă între 3 și 6 eurocenți pe litru pentru consumatorii europeni, în funcție de sistemul fiscal național.
Incertitudinea și costurile ascunse
Dincolo de oferta fizică, piața este puternic influențată de incertitudine. Andrei Covatariu, senior fellow la Atlantic Council’s Global Energy Center, subliniază că nu este vorba doar de psihologie. Există „o primă de risc mare determinată de incertitudine, dar observăm și o perturbare reală majoră a fluxurilor și producției – deci nu ne uităm la o piață condusă pur psihologic”.
Pe lângă asta, costurile de transport au explodat. Indicele Baltic Dirty Tanker a atins un record de 3.737 de puncte pe 27 martie, comparativ cu valoarea de aproximativ 1.000 înregistrată în cea mai mare parte a anului trecut. În plus, primele de asigurare pentru riscuri de război pentru navele care se îndreaptă spre Golf s-au cvadruplat în martie, ajungând la 1% din valoarea navei pentru o acoperire de șapte zile.
Gazele naturale, o problemă pe termen lung
Situația gazelor ar putea rămâne complicată. Uzina Ras Laffan din Qatar, cea mai mare fabrică de GNL (gaz natural lichefiat) din lume, a fost avariată. QatarEnergy a declarat forță majoră pentru unele contracte după ce a scos din funcțiune 17% din producție, iar recuperarea este estimată să dureze până la cinci ani. Până la urmă, chiar dacă Strâmtoarea Ormuz se redeschide complet, piețele de gaze s-ar putea „confrunta în continuare cu o ofertă redusă față de nivelurile de dinainte de război, din cauza disponibilității fizice reduse din Qatar”, avertizează Tillcock.
Aproximativ 40% din gazul consumat în Europa provine din GNL.
Acest lucru face continentul vulnerabil la șocurile globale. „Europa se bazează puternic pe GNL, care este o piață globală, ceea ce înseamnă că perturbările din alte părți pot reduce volumul de GNL disponibil pentru Europa”, a mai spus Tillcock. Competiția cu Asia pentru resursele rămase ar putea împinge prețurile și mai sus.
Ce urmează după un acord de pace
Armistițiul a calmat imediat piețele, dar prețurile rămân cu 20 de dolari peste nivelul de dinainte de criză. Pentru gaze, Covatariu estimează că prețurile vor rămâne ridicate. „Pragul este probabil mai mare decât înainte de criză, deoarece Europa trebuie să-și refacă stocurile scăzute, deci prețuri de peste 40 €/MWh reprezintă un scenariu plauzibil pe termen scurt post-acord”.
O revenire la normalitate depinde de detaliile acordului de pace. „Dacă se semnează un acord, Iranul ar putea aduce volume suplimentare pe piață relativ rapid, mai ales dacă nu se înregistrează perturbări suplimentare ale infrastructurii sale de țiței până la încheierea acordului”, a spus Covatariu. Dar dacă acordul lasă loc de incertitudine, prețurile vor rămâne ridicate din cauza riscurilor continue, inclusiv a costurilor de transport și asigurare, „de aceea durabilitatea percepută a conflictului contează la fel de mult ca acordul în sine”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetCătălin Moroșanu și Georgiana locuiesc separat, dar nu din cauza unei crize în căsnicie
LylaChloé schimbă stilul boho pentru 2027 cu mâneci uriașe, dantelă și culori vii
Revista IoanaPloșnițele pot intra prin deschideri de câțiva milimetri. Cum le scoți fără să le strivești
News24Un plin de 50 de litri costă 501 lei în România. Bulgaria și Ungaria sunt mai ieftine
Dolce SportRaphinha a ieșit la pauză cu probleme musculare, înainte de El Clásico din 25 octombrie
GetPonyAptera reduce la 25 de milioane de dolari necesarul pentru pornirea producției, dar acțiunile scad cu 15%
