Parlamentul European a aprobat primul său raport dedicat crizei locuințelor din Uniunea Europeană, o problemă care afectează milioane de cetățeni. Cu 367 de voturi pentru și 166 împotrivă, documentul propune o acțiune comună pentru a combate prețurile exorbitante. Iar cifrele sunt clare: din 2015, prețurile locuințelor au crescut cu 60,5%, în timp ce chiriile au urcat cu 28%.
Prețuri mai mari ca veniturile
Să cumperi o casă în marile orașe europene a devenit un lux. Raportul preț-venit depășește frecvent 8-10 ani de salariu brut, ajungând chiar și la 12-15 ani în cele mai scumpe capitale. Nici la chirii lucrurile nu stau mai bine, acestea consumând între 30% și 40% din venitul lunar al unui cetățean, iar mulți tineri depășesc deja acest prag. V-ați gândit vreodată de ce s-a ajuns aici?
Irene Tinagli, europarlamentar și președinte al Comisiei speciale a PE pentru criza locuințelor, a explicat situația fără ocolișuri. „În multe țări, salariile nu au ținut pasul cu inflația. Apoi, piața imobiliară a împins prețurile în sus cu 60 la sută în 10 ani. Nu este vina cetățenilor. Este o lipsă de politici publice, de atenție și de monitorizare.”
Tendința este evidentă. Acum un deceniu, aproximativ 70% dintre europeni erau proprietari. Astăzi, procentul a scăzut la 68%, în timp ce rata celor care stau cu chirie a urcat la circa 32%, cel mai înalt nivel din ultimele decenii.
De ce s-a ajuns aici
Cererea de locuințe continuă să crească, alimentată de urbanizare, migrație și o creștere a numărului de gospodării mici. Mai mulți oameni se bat pe aceleași locuințe, iar oferta pur și simplu nu face față. Costurile terenurilor, ale materialelor și ale forței de muncă, alături de reguli stricte de urbanism și procese lente de autorizare, fac construcțiile insuficiente. Banca Europeană de Investiții (BEI) confirmă că deficitul se măsoară în milioane de locuințe.
Dar un alt factor a fost dinamica financiară. Între 2015 și 2022, dobânzile extrem de scăzute au alimentat un boom imobiliar masiv, ducând la o creștere a prețurilor cu aproximativ 63,6%. Peisajul s-a schimbat din iulie 2022, când BCE a început să majoreze dobânzile (o creștere de la 0% la un vârf de 4% până în septembrie 2023). Asta a făcut creditele ipotecare mult mai scumpe, blocând mulți oameni în chirii și crescând și mai mult prețurile acestora.
În orașe precum Madrid și Barcelona, presiunea este amplificată de cererea din partea investitorilor. În 2024, cumpărătorii străini au reprezentat 7% din vânzările de locuințe în Madrid și 14,3% în Barcelona, iar fondurile mari de investiții au dominat peste 50% din totalul tranzacțiilor imobiliare.
O problemă cu efecte în lanț
Din cauza costurilor, tot mai mulți tineri împart locuința pentru a-și permite cheltuielile. Aproape 48% dintre persoanele cu vârste între 18 și 34 de ani locuiesc cu colegi de apartament, deși mai mult de jumătate dintre ei ar prefera să locuiască singuri. Alții amână plecarea de acasă cât mai mult posibil.
Nici locuințele sociale nu mai reprezintă o plasă de siguranță suficientă. Oferta este depășită de cerere, listele de așteptare sunt lungi, iar accesul este limitat chiar și pentru gospodăriile cu venituri medii.
Un procent estimat de 1,28% din populația UE trăiește în prezent pe străzi, în adăposturi sau în locuințe temporare.
E drept că cifrele sunt șocante: o creștere cu 30% față de 2019 și cu 70% în ultimul deceniu. Problema nu mai afectează doar persoanele vulnerabile, ci și angajații și familiile care nu își pot asigura o locuință stabilă.
Ce poate face, pe bune, Uniunea Europeană
Politicile de locuințe rămân, în principal, o competență națională. Asta înseamnă că UE poate doar să completeze măsurile luate de statele membre, care au ultimul cuvânt în privința chiriilor, regulilor de urbanism sau taxelor pe proprietate. Elizabeth Kuiper, director asociat la European Policy Centre, avertizează că o cooperare pe mai multe niveluri, cu autoritățile locale care dețin „un rol mai puternic și propun soluții politicienilor UE”, este fundamentală. Ea a adăugat că locuințele nu ar trebui privite doar ca „o problemă de justiție socială, ci ca o problemă economică paneuropeană”.
Deși nu poate impune o politică comună, UE poate influența piața prin finanțare. Peste 43 de miliarde de euro au fost mobilizate pentru perioada 2021-2027, suplimentate cu încă 10 miliarde pentru 2026-2027. Alte fonduri masive sunt direcționate către eficiență energetică (100 miliarde euro până în 2030), locuințe sociale (15,1 miliarde euro) și renovări (prin InvestEU, Horizon Europe și Fondul pentru o Tranziție Justă).
Borja Giménez Larraz, europarlamentar și raportor al documentului, a subliniat importanța principiului subsidiarității: „Acest raport recomandă luarea unor măsuri la nivel regional și local […]. Suntem aici pentru a ajuta, pentru a contribui la soluție, dar soluția finală va trebui să vină de la statele membre.”
Un plan cu riscuri
Planul european pentru locuințe accesibile este ambițios, dar impactul său rămâne de văzut. „Planul pentru locuințe este un început bun, dar este și un risc potențial, deoarece lipsa unor rezultate concrete i-ar face pe europeni mai sceptici cu privire la UE”, a declarat Kuiper. Potrivit acesteia, „Europa trebuie să-și îndeplinească promisiunile dacă nu vrea să-și dezamăgească cetățenii”.
Cooperarea rămâne cheia. Irene Tinagli consideră că „fondurile europene se pot alătura celor naționale pentru a le face mai eficiente. Ele pot oferi, si, garanții publice, facilitând atragerea capitalului privat și direcționându-l către proiecte de locuințe accesibile”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportȘtiința Poli Timișoara caută alt stadion pentru meciul de Cupă cu Corvinul. Directorul invocă lipsa iluminatului pe arena Electrica
GetPonyPorsche a livrat cu 16% mai puține mașini în primele nouă luni din 2026, dar profitul din activitatea curentă a urcat la 1,74 miliarde de euro
BravonetCum verifici un curs de modelling înainte să plătești și ce faci dacă nu primești serviciul
LylaCum faci testul HPV de rutină de la 25 de ani și când îl repeți dacă rezultatul e negativ
Revista IoanaSpitalul Județean de Urgență Târgu Jiu a confirmat șapte pacienți cu COVID-19. La Medicină Internă 1 se fac doar internări de urgență
News24Diana Șoșoacă, trimisă în judecată pentru că i-ar fi amenințat pe doi polițiști veniți să îi înmâneze amenda de 1.000 de lei
