Programul dur de austeritate al României o califică pentru o nouă tranşă din împrumutul FMI şi UE

Evaluarea pozitivă făcută României de creditorii internaţionali contrastează cu eşecul convenirii unui acord între Ungaria şi aceleaşi instituţii financiare, luna trecută.

Pericolul „de a încrucişa sabia” cu FMI s-a văzut în cazul ţării vecine, unde guvernul a suspendat negocierile şi a respins austeritatea bugetară, relevă ediţiile de miercuri şi joi ale ziarelor Financial Times (FT) şi Irish Times.

Programul dur de austeritate economică al României, pus în aplicare în iunie, a netezit calea pentru o prelungire a acordului standby de 20 miliarde de euro, a declarat Fondul Monetar International (FMI) după încheierea discuţiilor de la Bucureşti, informează FT în ediţia de miercuri. FMI, împreună cu Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială, au efectuat o evaluare comună la Bucureşti, cu începere din 26 iulie.

Rezultatul negocierilor înseamnă că România s-a calificat pentru a primi încă 2,2 miliarde de euro în total de la FMI şi UE pentru a ajuta ţara să iasă din recesiune, pe lângă cele 13 miliarde de euro plătite până în prezent.
Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, a declarat că datele economice recente au arătat că „măsurile dureroase” vor încetini economia în acest an, dar curând vor da rezultate în termeni de consolidare a finanţelor publice şi creştere a încrederii în piaţă.

„Dezechilibrele fiscale din România au fost abordate prin măsurile ambiţioase corespunzătoare luate în iunie, care ar trebui să fie suficiente pentru a menţine deficitul bugetar sub 6,8 procente din PIB în 2010”, a declarat Franks.
Dacă guvernul va continua pe drumul cel bun şi va pune în aplicare reformele structurale planificate, inclusiv schimbări la sistemul de pensii şi de salarizare al bugetarilor, România va fi de asemenea bine plasată pentru a-şi îndeplini obiectivele de deficit în 2011 şi 2012 fără a fi nevoie de un efort fiscal suplimentar mare, a adăugat Franks.

Cu toate acestea, pachetul de austeritate, care include reducerea salariilor din sectorul public cu un sfert, împreună cu creşterea TVA de la 19 la sută la 24 la sută, va induce probabil o contracţie a economiei de 2 la sută în acest an, cu o creştere de 1,5 la sută în 2011.
Observatorii au salutat veştile, remarcând că ele au fost în contrast cu eşecul convenirii unui acord între Ungaria vecină şi aceiaşi creditori internaţionali, luna trecută.
„Acest lucru este de folos încrederii în contextul în care evaluarea este destul de pozitivă.

Cred că FMI şi Comisia Europeană apreciază eforturile guvernului. Este un program de austeritate foarte dur, care va avea un impact negativ pe termen scurt. De fapt, suntem mai pesimişti decât FMI în condiţiile în care prognozăm un 3 la sută contracţie (a producţiei economice) în acest an”, a afirmat Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank din Bucureşti. Şi ziarul Irish Times de joi relevă evaluarea pozitivă a FMI a eforturilor guvernului român de a reduce deficitul bugetar.

Aprecierea de către Fond a măsurilor de austeritate dureroase din România, care au determinat proteste de anvergură, a fost în contrast cu decizia sa de luna trecuta de a opri discuţiile de finanţare cu Ungaria vecină, după ce guvernul ungar a rezistat îndemnurilor FMI de a reduce ţinta de deficit şi a impus un impozit bancar controversat, subliniază şi cotidianul irlandez.

„Odată ce autorităţile române au îndeplinit condiţiile prealabile, consiliul va da undă verde pentru plata unei tranşe noi.” Condiţia prealabilă este ca guvernul să plătească 470 de milioane de euro arierate pentru companii private, a spus Franks.
În ediţia de miercuri, Irish Times notează că extinderea de către creditorii internaţionali a programului de 20 miliarde de euro dă încredere investitorilor îngrijoraţi de recesiunea profundă din România, deşi, atrage atenţia cotidianul, s-ar putea confrunta cu obstacole mai dure privind conformarea pe viitor.

Franks a declarat că nu mai este necesară o schimbare majoră de politică după ultima evaluare a României, care a redus cheltuielile publice, inclusiv salariile şi a crescut TVA-ul pentru a se conforma termenilor acordului.
„Am fost impresionaţi de sârguinţa pe care autorităţile române au dovedit-o în decizia lor de a acţiona într-un mediu social, economic şi politic dificil”, a afirmat Franks.

Economia României s-a contractat cu peste 7 la sută anul trecut şi este încă în recesiune şi dependentă de acordul de asistenţă financiară, care reuneşte asistenţă de la FMI, UE şi Banca Mondială.
„Este un mesaj pozitiv pentru pieţele financiare”, a spus Ionuţ Dumitru, citat de Irish Times, precizând: „Probabil că România va avea nevoie de un nou acord cu Fondul după ce actualul expiră – nu neapărat unul de finanţare, ci unul de monitorizare a progresului macroeconomic.”

Potrivit publicaţiei, Bucureştiul depune eforturi pentru a-şi reduce deficitul fiscal şi are nevoie de sprijinul FMI pentru a menţine încrederea investitorilor, în contextul în care urmăreşte să-i convingă pe debitori să accepte returnări mai mici privind datoria suverană.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata