Puterea liberal-democrată de la Chişinău va participa la Parada de la Moscova, pentru a-i „dezarma” pe comuniştii moldoveni

Militarii moldoveni vor participa, totuşi, la Parada Victoriei din 9 Mai de la Moscova, au anunţat reprezentanţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), aflată la putere în Republica Moldova.

În mare parte, luarea acestei decizii depindea de preşedintele interimar al republicii, preşedintele parlamentului Mihai Ghimpu.

În pofida faptului că Mihai Ghimpu însuşi nu se pronunţase deschis împotriva participării militarilor moldoveni la Paradă şi chiar a confirmat propria prezenţă la festivităţile din Rusia, în fruntea unei delegaţii de opt persoane, opoziţia comunistă îl suspecta de nedorinţa de a permite o asemenea participare din cauza ‘atitudinilor proromâne’, notează cotidianul rus Vremia Novostei.

În mod oficial, ministrul moldovean al apărării, Vitalie Marinuţă, invocase criza financiară globală drept cauză pentru care ministerul pe care îl conduce nu ar fi în stare să aloce 35.000 de dolari pentru deplasarea la Moscova a 70 de militari din cadrul gărzii de onoare. Cu toate acestea, premierul Flad Filat a pus la îndoială versiunea privind lipsa banilor.

‘Militarii noştri trebuie să defileze neapărat în Piaţa Roşie’, a spus Filat, amintind că la Paradă vor fi prezenţi militari dintr-o serie de alte ţări membre ale NATO. Potrivit deputatului comunist Vadim Mişin, premierul a fost nevoit să anunţe existenţa de resurse financiare după ce comuniştii au declarat că sunt dispuşi să finanţeze participarea delegaţiei moldovene.

Vremia Novostei subliniază că, în luna martie, Partidul Comuniştilor reuşise încă o dată să ‘îndrepte’ poziţia AIE. La acea dată, comuniştii se ridicaseră în apărarea Constituţiei, pe care AIE dorea să o modifice în mod radical.
Drept rezultat, comuniştii moldoveni, care nu au uitat să depună în 22 aprilie flori la statuia lui Lenin, continuă să domine în sondaje. Puncte suplimentare comuniştii mai adună din erorile conducerii liberal-democrate, venită la putere în urma alegerilor parlamentare anticipate, subliniază cotidianul moscovit.

În aceste condiţii, noua putere de la Chişinău este interesată în ‘dezarmarea totală’ a concurenţilor săi, chiar şi la propriu. Săptămâna trecută, Filat a ordonat iniţierea de amendamente la legile privind deţinerea de arme, amendamente care să limiteze numărul de arme de foc pe care le poate deţine o persoană fizică. O asemenea decizie a fost luată după ce, luna aceasta, un tănăr a fost împuşcat mortal cu o mitralieră de omul de afaceri Adrian Nichifor.

În timpul anchetei s-a descoperit că Nichifor este deţinătorul celui mai mare arsenal de arme din republică, cu 116 de arme de foc, pe locul doi aflându-se chiar fostul lider comunist Vladimir Voronin, cu 84 de arme, dintre care jumătate – ghintuite.
Din tot spaţiul post-sovietic, în Republica Moldova este cea mai liberală legislaţie privind deţinerea şi portul de arme de foc, legislaţie care nu prevede restriţii pentru persoanele fizice.

Săptămâna aceasta, Ministerul de Interne al republicii a anunţat presa că amendamentele corespunzătoare au fost deja elaborate şi că o singură persoană fizică nu va putea deţine mai mult de 8 arme de foc. Voronin ar fi declarat deja că este dispus să-şi predea colecţia de arme la muzeu. Potrivit Vremia Novostei, din cauza disputelor de acest gen, pe planul doi au trecut principalele probleme politice ale zilei:

când vor fi fixate alegerile parlamentare anticipate şi cum ar trebui schimbat modul de alegere a preşedintelui ţării, astfel ca actuala criză politică să fie depăşită. Mihai Ghimpu ar trebui să anunţe până în 16 iunie dizolvarea parlamentului, însă deocamdată comisia creată de el lucrează asupra amendamentelor la Constituţie, care să modifice modul de alegere a preşedintelui.

Sunt luate în calcul două variante: alegerea preşedintelui în parlament, însă cu un număr mai mic de voturi, sau revenirea la alegerile naţionale. În ultimele lor declaraţii, liderii AIE încearcă să amâne alegerile parlamentare anticipate cât se poate de mult. Dacă înainte se estima că acestea vor fi organizate prin toamnă, acum chiar şi premierul Filat, lider al Partidului Liberal-Democrat (PLD), admite că acestea ar putea avea loc la sfârşitul anului, în timp ce primarul Chişinăului, vicepreşedintele Partidului Liberal (PL) Dorin Chirtoacă vorbeşte despre primăvara lui 2011.

Această amânare este condiţionată de dorinţa puterii de la Chişinău de a slăbi poziţiile comuniştilor, dar şi a altor concurenţi ai săi, de exemplu ale Partidului Democrat (PD) condus de Marian Lupu, chiar dacă PD face la rândul său parte din AIE.
Potrivit preşedintelui de onoare al PD, Dumitru Diacov, concurenţa politică este firească în ajunul unor ‘posibile alegeri prezidenţiale naţionale, pe marginea desfăşurării cărora AIE trebuie să convină cu opoziţia’.

În ceea ce priveşte alegerile parlamentare anticipate, Diacov consideră că acestea ar trebui să se desfăşoare în termenul stabilit de lege: în noiembrie-decembrie. La rândul său, deputatul comunist Mişin consideră că alegerile parlamentare ar trebui să fie organizate cel târziu până pe 16 septembrie, după 60 de zile de la dizolvarea parlamentului.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata