Războiul din Iran scumpește benzina cu 30% Spania aruncă 5 miliarde de euro în luptă

Războiul din Iran, deși pare îndepărtat, lovește direct în buzunarele șoferilor europeni. Prețurile la pompă au explodat, unele țări înregistrând scumpiri de peste 30%. În fața acestei crize, guvernele din Uniunea Europeană încep să reacționeze, fiecare cu propria strategie, aruncând în joc miliarde de euro, tăieri de taxe și reglementări stricte.

Tăieri de taxe și pachete de miliarde

Spania a ales calea cea mai directă. Madridul a pus pe masă un pachet uriaș de 5 miliarde de euro și a tăiat drastic TVA-ul la carburanți, de la 21% la doar 10%. Guvernanții de acolo susțin că măsura va reduce prețul benzinei cu aproximativ 30 de eurocenți pe litru.

Iar Polonia a urmat un model similar, reducând TVA-ul la combustibil de la 23% la 8%, cu o economie estimată tot la 30 de eurocenți pentru șoferi. Numai că, spre deosebire de Spania, Varșovia introduce și controale directe asupra prețurilor.

Controale stricte și reguli noi

Ungaria a optat pentru o plafonare strictă a prețurilor la carburanți. Stai puțin, că există o șmecherie. Măsura se aplică exclusiv vehiculelor cu numere de înmatriculare maghiare. E drept că au făcut asta pentru a opri turismul transfrontalier pentru combustibil, dar ce te faci dacă ești turist pe bune?

În schimb, Germania și Austria merg pe o cale a reglementării. Berlinul forțează o regulă care permite benzinăriilor să majoreze prețurile o singură dată pe zi, la prânz. Viena este puțin mai permisivă, limitând scumpirile la trei pe săptămână.

Modelul francez și riscurile pentru consumatori

Franța a evitat tăierile masive de taxe. În schimb, statul se bazează pe giganți corporativi, precum TotalEnergies, să plafoneze voluntar prețurile. Aici apare însă marea întrebare: cine beneficiază, de fapt, de aceste măsuri? Până la urmă, cetățenii europeni ar putea simți o ușurare, dar numai cu condiția ca firmele petroliere să nu absoarbă pur și simplu diferențele de taxe pentru a-și umfla profiturile.

Italia este deja în gardă și amenință cu sancțiuni companiile care încearcă să-și majoreze marjele în acest context.

Contextul geopolitic complicat

Cheltuirea banilor publici este o mișcare costisitoare pentru politicienii europeni. Dar, pe de altă parte, nu există aproape deloc apetit public pentru a se alătura Statelor Unite și Israelului într-un conflict activ.

Această reticență a fost vizibilă și la recentul summit G7. În ciuda presiunii Washingtonului de a securiza imediat Strâmtoarea Ormuz, Europa a oferit un duș rece (un așa-numit „reality check”): vor ajuta la protejarea căii navigabile critice, dar numai după ce se termină războiul din Iran.

Până atunci, poate ar trebui să luăm în considerare bicicleta, precum Mark Rutte.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetInsula iubirii, reclamată la CNA. Aproape trei din patru copii consultați care o urmăreau se uitau fără adultLylaCe taxe plătești pentru un gadget de înfrumusețare din afara UE. Procesarea de 2 euro este prevăzută din noiembrieRevista IoanaCum îți organizezi bucătăria în 7 pași pentru mai puține drumuri între blat, frigider și zona de gătitNews24Donald Trump anunță o apropiată întrevedere între Putin și Zelenski pentru încheierea războiuluiDolce SportAccesul copiilor la terenurile școlare. Ce condiții prevedea proiectul adoptat de Senat în 2022GetPonyBYD Seagull, de 9.900 de dolari în China, rămâne pe bandă după explozia unei anvelope la 140 km/h în testul mărcii