Sectorul privat din zona euro a alunecat din nou în contracție în aprilie, înregistrând cea mai slabă performanță din ultimul an și jumătate, mai exact din noiembrie 2024. Impactul războiului din Iran a lovit puternic sectorul serviciilor și a alimentat inflația, făcând ceea ce nicio dispută comercială sau amenințare tarifară nu a reușit în ultimii doi ani.
Cifrele care arată declinul
Potrivit indicelui PMI (Purchasing Managers’ Index) publicat de S&P Global, activitatea economică din zona euro a scăzut brusc. Indicatorul compozit PMI a coborât la 48,6 în aprilie, de la 50,7 în martie, mult sub pragul de 50 de puncte care separă creșterea de contracție. Și sectorul serviciilor, considerat motorul redresării din 2025, a înregistrat cea mai slabă valoare de la lockdown-urile pandemice din 2021, cu un PMI de 47,4, în scădere de la 50,2.
„Zona euro se confruntă cu probleme economice tot mai profunde din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Conflictul a împins economia în declin în aprilie, în timp ce a dus la o creștere bruscă a inflației”, a declarat Chris Williamson, economist șef la S&P Global Market Intelligence.
Paradoxal, industria prelucrătoare a mers în direcția opusă. PMI-ul din acest sector a urcat la 52,2, un maxim al ultimilor aproape patru ani. Numai că acest câștig este înșelător. Companiile din întreaga uniune comandă materii prime în avans, anticipând penurii și noi creșteri de prețuri, ceea ce umflă cifrele și reflectă mai degrabă o stocare defensivă decât o revenire a cererii.
„PMI-ul flash din aprilie a intrat pe teritoriul de contracție pentru prima dată de la sfârșitul anului 2024, semnalând o rată trimestrială de scădere a PIB-ului de 0,1%, după ce pentru primul trimestru fusese semnalat un câștig de 0,2%”, a adăugat Williamson.
Germania și Franța, primele lovite
Fiecare economie majoră a înregistrat o surpriză negativă. Germania a consemnat prima sa contracție a activității economice din ultimul an, în timp ce încetinirea Franței s-a adâncit, atingând cel mai slab nivel din ultimul an. V-ați fi așteptat ca motorul economic german să se gripeze atât de repede?
„Redresarea economiei germane a fost oprită pe loc de războiul din Orientul Mijlociu”, a spus Phil Smith, director asociat de economie la S&P Global Market Intelligence. În industria prelucrătoare germană, inflația prețurilor de producție a atins un maxim al ultimilor 3,5 ani.
Iar în Franța, situația nu e mai roză. „Economia serviciilor [franceze] s-a deteriorat din cauza unei dorințe tot mai scăzute de a cheltui – o consecință tipică a incertitudinii – trăgând în jos nivelurile generale ale activității economice”, a explicat Joe Hayes, economist principal la S&P Global Market Intelligence.
FMI taie drastic prognozele
Fondul Monetar Internațional a operat cea mai mare revizuire în jos a creșterii economice pentru zona euro în raportul său din aprilie 2026. Acum, FMI se așteaptă ca avansul economic al zonei euro să scadă de la 1,4% în 2025 la 1,1% în 2026 și 1,2% în 2027. Ambele prognoze, pentru 2026 și 2027, au fost reduse cu 0,2 puncte procentuale față de estimările din ianuarie.
Germania a încasat cea mai mare lovitură, cu prognozele pentru ambii ani tăiate cu 0,3 puncte procentuale. Italia a rămas blocată la o creștere anuală de 0,5%, în timp ce Spania a încetinit de la 2,8% în 2025 la 1,8% în 2027.
Dilema Băncii Centrale Europene
Datele din aprilie pun Banca Centrală Europeană (BCE) într-o poziție extrem de incomodă. Până la urmă, ce poți face când inflația crește, dar economia scade? Instrumentele standard de politică monetară nu oferă răspunsuri simple.
„BCE are din nou sarcina de neînvidiat de a decide dacă să majoreze ratele dobânzilor în fața tabloului îngrijorător al inflației, sau dacă acest vârf de prețuri se va dovedi temporar și atenția sa ar trebui să se concentreze în schimb pe necesitatea de a preveni alunecarea economiei într-o criză mai profundă”, a punctat Chris Williamson.
Piețele financiare estimează în prezent o probabilitate de 72% pentru o majorare a dobânzii de către BCE în 2026.
Nu e totul la fel ca în 2022
Dar analiștii de la Goldman Sachs spun că șocul actual diferă de criza energetică europeană din 2022/23. În primul rând, mișcarea prețurilor este mai mică. În al doilea rând, criza este determinată de petrol, nu de gaze, ceea ce face ca daunele să fie mai difuze. Și în al treilea rând, de data aceasta Asia nu este izolată, prețurile petrochimice chineze crescând în paralel cu cele europene.
Pe de altă parte, Bruxelles-ul are un instrument nefolosit. Filippo Taddei, economist la Goldman Sachs (una dintre cele mai mari bănci de investiții din lume), estimează că aproximativ 80 de miliarde de euro din Fondul European de Redresare este puțin probabil să fie cheltuiți înainte de termenul limită de la sfârșitul anului. Acești bani ar putea fi redirecționați pentru a „îmbunătăți rețeaua electrică europeană, care rămâne cea mai veche dintre marile regiuni economice.”
Datele din aprilie nu descriu încă o recesiune în toată regula. O contracție trimestrială de 0,1% este o poticnire, nu un colaps. Însă direcția și viteza deteriorării, combinate cu contextul inflaționist, conturează o imagine de care factorii de decizie europeni credeau că au scăpat. Ceea ce s-a schimbat este că datele nu mai descriu un scenariu de risc, ci descriu realitatea curentă.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportGică Hagi cere două zile pentru clarificarea viitorului său ca selecționer după eșecul cu Suedia
GetPonyDacia oferă prime între 45.000 și 210.000 de lei, după vechime, angajaților care aleg să plece
BravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zile
LylaCum îți păstrezi musculatura după 30 de ani. Exercițiile de forță pot încetini pierderea masei musculare
Revista IoanaCum pregătești încălzirea pentru iarnă. Un grad mai puțin poate reduce consumul cu aproximativ 6-7%
News24Houthi revendică lovituri asupra aeroportului din Riad și a unei rafinării Aramco
