Referendumul din Regatul Unit: O decizie crucială pentru viitorul european
Cadrul legal al referendumului
Pe 23 iunie 2016, cetățenii regatului Unit al Marii Britanii și al irlandei de Nord sunt chemați să se pronunțe asupra apartenenței țării la Uniunea Europeană (UE). Aceasta este a doua oară când britanicii sunt consultați în legătură cu statutul lor în UE, prima dată având loc în 1975.
Organizarea acestui referendum a fost reglementată prin Legea privind Referendumul pentru UE din 2015. Conform acestei legislații, dreptul de vot este rezervat cetățenilor celor patru națiuni ale Regatului (Anglia, Scoția, Țara Galilor și irlanda de Nord), precum și cetățenilor Commonwealth-ului care locuiesc în Regatul Unit. Cetățenii altor state membre ale UE nu au drept de vot.
Legea stipulează că referendumul trebuie să se desfășoare până la data limită de 31 decembrie 2017.Parlamentul britanic a stabilit data exactă pe 23 iunie.
Întrebarea adresată alegătorilor va fi: „Ar trebui Regatul Unit să rămână membru al Uniunii Europene sau ar trebui să părăsească Uniunea?” Această formulare a fost propusă de guvern și aprobată de Comisia electorală din Regatul Unit.
Tipologia referendumului
Este vital de menționat că referendumul are un caracter pre-legislativ; rezultatele sale nu vor avea forță juridică obligatorie. Autoritățile britanice nu sunt obligate să respecte voința exprimată prin vot pe 23 iunie.
Discuțiile din presa britanică au ridicat întrebări cu privire la posibila organizare a unui al doilea referendum în cazul unui rezultat strâns. De exemplu, dacă rezultatele ar fi egale (50% pentru ieșire și 50% pentru rămânere), legislația actuală nu prevede măsuri clare privind această situație.
premierul David Cameron a subliniat importanța acestui proces democratic afirmând că un referendum reprezintă o oportunitate rar întâlnită: „Dacă votăm să rămânem, rămânem; dacă votăm să ieșim, ieșim.”
Puncte de vedere politice divergente
referendumul a generat diviziuni semnificative atât pe scena politică cât și în opinia publicului. Guvernul condus de David Cameron susține rămânerea Marii Britanii în UE. Cu toate acestea, mai mulți membri ai cabinetului au declarat public sprijin pentru ieșirea din Uniune.
Partidele politice mari adoptaserau poziții variate: Partidul Laburist, Partidul Verde și Liberal-Democrații pledează pentru continuarea apartenenței la UE; contrar acestora stau UKIP care promovează ideea unei retrageri complete.
Campania oficializată pro-Brexit este reprezentată prin Vote Leave care își propune o relație diferită între Marea Britanie și UE – una bazată pe cooperare dar fără supremația legislației europene asupra celei interne. În contrast, campania anti-Brexit „Britain Stronger in Europe” argumentează că apartenența la uniune oferă beneficii economice semnificative într-un context global tot mai complex.
Context internațional si reacții externe
La nivel internațional s-au exprimat opinii variate cu privire la Brexit. Lideri precum Donald Trump au susținut ideea unei retrageri din UE, iar Barack Obama împreună cu Christine lagarde au avertizat despre riscurile economice asociate unei astfel de decizii.
Sondaje recente privind opinia publicului
Sondajele efectuate înaintea referendumului indicau o tendință favorabilǎ către rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeanǎ; însă datele recente sugerează o competiție strânsǎ între cele două opțiuni principale – ieșirea sau continuarea parteneriatului european.
Istoricul consultării populare anterioare
În trecut, un alt referendum similar s-a desfãsurat pe data de 5 iunie 1975 când majoritatea alegătorilor (67%) s-au pronunțat pentru menținerea țării lor în Comunitatea Economicã Europeanã (precursor al actualei Uniuni europene).
Această consultare popularǎ istoricǎ reflecta dorința laburiștilor conduși atunci de Harold Wilson ca populația sã fie implicată direct într-o chestiune considerata esentiala pentru viitorul național.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News