Reforma pensiilor, pe agenda Comisiei Europene

Confruntată cu o populaţie îmbătrânită şi o criză financiară şi economică persistentă, Uniunea Europeană (UE) este obligată să propună modalităţi de asigurare şi reformare a sistemelor de pensii în statele sale membre, scrie publicaţia Europolitics, care a intrat în posesia unui proiect de document al Comisiei Europene (CE) menit să lanseze dezbaterea pe acest subiect (‘green paper’).

În green paper-ul obţinut de Europolitics, CE face un număr de recomandări, printre care o creştere a vârstei de pensionare, dezvoltarea unor sisteme de pensii diversificate şi a unei legislaţii în vederea unei mai mari mobilităţi a pensiilor. Totodată, executivul european propune o platformă comună responsabilă cu monitorizarea tuturor aspectelor politicii privind pensiile şi a reglementărilor corelate într-o manieră integrată.

Potrivit mai multor surse, acest proiect de document extrem de general ar putea conduce la un set oficial de propuneri (‘white paper’) mai aplicat, combinat cu o analiză de impact şi un proiect de legislaţie. Pentru moment, însă, scopul CE priveşte o evaluare de ansamblu a subiectului pensiilor, fără a-l limita, aşa cum fusese plănuit iniţial, la pensiile finanţate prin fonduri (care intră în competenţa UE).
Provocarea este uriaşă, scrie Europolitics, în condiţiile în care se cunoaşte faptul că până în 2060, raportul dintre o persoană de peste 65 de ani şi persoanele care lucrează va fi 1:2, prin comparaţie cu raport actual de 4:1.

Primul subiect atacat de proiectul de green paper este adecvarea pensiilor. Rata de înlocuire (raportul dintre pensia netă şi salariul net la momentul pensionării) în cadrul sistemelor de pensii publice urmează să scadă şi prin urmare devine important să oferi oamenilor posibilitatea de a beneficia de şanse suplimentare de câştig Aceste măsuri ar putea include o perioadă mai lungă de activitate sau accesul sporit la sistemele de pensii suplimentare.

Proiectul de green paper sugerează mai multe opţiuni: sursele venitului de pensionare pot fi extinse, iar schemele de finanţare făcute mai sigure prin reducerea riscului de investiţii în fonduri de pensii şi îmbunătăţirea sistemului de distribuire a riscului.
Precipitate de efectele crizei, în ultimele săptămâni au fost făcute mai multe anunţuri privind o reformă a sistemului de pensii (în special în Grecia, Spania, Franţa şi Belgia). Una dintre principalele schimbări vizează creşterea vârstei de pensionare.

Statisticile sunt alarmante: o treime din viaţa adultă este petrecută la pensie, în timp ce doar aproximativ jumătate din cei cu vârsta de peste 50 de ani lucrează. Această tendinţă merge împotriva angajamentelor asumate la Consiliul European de la Barcelona (care a crescut vârsta la care oamenii încetează să lucreze cu 5 ani) şi a obiectivelor privind angajarea stabilite în strategia ‘Europa 2020’ (75% angajaţi până în 2020).

Prn urmare, CE cere statelor membre să examineze posibilităţile de a-i determina pe oameni să se pensioneze mai târziu, sugerând cinci idei: 1) ajustarea vârstei de pensionare în funcţie de speranţa de viaţă; 2) creşterea numărului de ani de contribuţie; 3) oferirea unei tranziţii graduale spre orele mai relaxate; 4) oferirea de stimulente fiscale şi sociale pentru a continua munca sau chiar 5) stabilitea unor principii comune europene.

Pe de altă parte, schiţa de proiect a CE avertizează că soluţia nu presupune pur şi simplu creşterea vârstei de pensionare. Accesul la pieţele muncii, la pregătirea profesională şi la schimbări trebuie asigurate tuturor, indiferent de vârstă, de gen sau de etnie. De asemenea, UE încurajează crearea unui nou cadru legal pentru o schemă a pensiilor private la nivel european, în paralel cu schemele de pensii existente.
Pensiile suplimentare, principalul obstacol legat de pensii în faţa mobilităţii lucrătorilor europeni, sunt de asemenea discutate în documentul care sugerează supervizarea la nivelul Uniunii Europene şi stabilirea unui sistem de monitorizare.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata