„Revoluţia cosmeticelor” din Iran

Interzise de Revoluţia islamică în 1979, cosmeticele, mai ales rujurile şi ojele au invadat piaţa iraniană în ultimii ani şi au făcut din Iran al doilea consumator al produselor de frumuseţe din Orientul Mijlociu.

Potrivit unui recent studiu, realizat de institutul privat TMBA, aproximativ 14 milioane de femei cu vârste cuprinse între 15 şi 45 de ani rezidente în principalele oraşe iraniene, cheltuiesc în medie 5,7 euro pe lună pentru cumpărarea de cosmetice, în timp ce salariul minim este 245 de euro, iar cel mediu în jur de 490-570, notează ziarul El Periodico.

Aceste cheltuieli sunt explicate prin faptul că jumătate din populaţie – care este urbană în proporţie de 65% – are sub 30 de ani, potrivit TMBA. ‘Din cauza vălului, tinerele iraniene acordă multă atenţie feţei’, singura parte vizibilă a corpului, spune Mina, vânzătoare la o parfumerie din Teheran.
Cu 74 milioane de locuitori, Republica Islamică cheltuieşte anual 1,63 miliarde de euro în produse cosmetice, ceea ce reprezintă 29% din piaţa Orientului Mijlociu, pe locul doi după Arabia Saudită.

Iar aceasta după ce în 1979 Revoluţia islamică a interzis machiajul iar autorităţile au lansat numerose campanii împotriva femeilor care se fardează. Însă interdicţia s-a relaxat la sfârşitul războiului cu Irakul, la jumătatea anilor 90, iar guvernul a autorizat importul de produse cosmetice.
De atunci uzul lor s-a extins, mai ales între adolescente, care încep să se fardeze de timpuriu în paralel cu o flexibilizare a normelor vestimentare denunţate de ultraconservatori. Cvasi totalitatea produselor de frumuseţe sunt importate, deoarece producţia internă este foarte redusă.

În magazine se găsesc toate mărcile, dar o bună parte din importuri se fac în afara circuitelor legale. ‘Majoritatea experţilor estimează că volumul acestor produse importate în mod neregulat se cifrează între 570 şi 610 milioane de euro’, potrivit lui Abbas Nayafi, responsabil al biroului de luptă împotriva contrabandei.
‘Multe produse intră în ţară ca marfă de contrabandă’, confirma Vista Bavar, creatoare şi responsabilă a noii mărci europene Caprice, lansată pe piaţă.

‘Ministerul Sănătăţii este foarte atent cu criteriile de admitere, ceea ce este un lucru bun, iar consumatorii au garanţia timbrului legal, dar 50% din partea pe care îl reprezintă birocraţia nu favorizează importurile legale’, spune ea. Calitatea este de asemenea o garanţie, faţă de cea a circuitelor ilegale.
‘De câţiva ani piaţa este inundată de produse chinezeşti de proastă calitate, care nu respecte normele cerute’, deplânge un reputat importator de produse cosmetice, care preferă anonimatul. ‘Produsele chinezeşti reprezintă în jur de 30% din importurile de contrabandă. Au deja propria piaţă de desfacere în provincii şi în cartierele periferice’, conchide sursa.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata