Recent, președintele Traian Băsescu a declarat că România a acceptat propunerea Statelor Unite de a se alătura inițiativei lor de apărare (scut anti-rachetă) în Europa de Est. Începând cu anul 2015, pe teritoriul românesc vor fi amplasate rachete interceptoare cu rază medie.
Într-un interviu pentru publicația franceză Le Petit Journal, expertul în politică externă Dan Dungaciu discută despre implicațiile acestei decizii pentru România și despre evoluția relațiilor cu Rusia. El subliniază că este cert faptul că interceptoarele terestre vor fi instalate în următorii ani pe teritoriul României. Acestea, împreună cu radarele deja existente sau cele care urmează să fie amplasate în Bulgaria, vor îndeplini o funcție similară cu cea pe care ar fi avut-o scutul anti-rachetă dacă ar fi fost implementat în Polonia sau Cehia.
Dungaciu menționează importanța radarelor românești de calitate superioară ca un factor decisiv pentru alegerea Statelor Unite. „Aceste echipamente reprezintă fără îndoială cea mai avansată componentă a armatei române, având în vedere investițiile semnificative realizate recent”, afirmă el. Totodată, analistul clarifică faptul că sistemul de apărare din România nu este identic celui planificat pentru Polonia și Cehia.
Sistemele din Polonia ar fi fost mult mai sofisticate și capabile să intercepteze rachetele balistice rusești destinate Statelor Unite datorită poziției geografice favorabile. În contrast, scutul din România nu va avea aceeași capacitate deoarece țara noastră nu se află pe același traseu strategic. Astfel, acest sistem este considerat mai puțin provocator și s-a observat o reacție moderată din partea Moscovei la anunțurile recente.
Când a fost întrebat despre impactul asupra relațiilor României cu Rusia, Dungaciu a remarcat lipsa comentariilor oficiale din partea Moscovei referitoare la vizita lui Băsescu în Republica Moldova: „În ceea ce privește scutul anti-rachetă, reacțiile Rusiei s-au îndreptat către Washington și nu către București. Consider că România câștigăm teren față de Moscova; prin implicarea sa într-un astfel de sistem defensiv devine un partener esențial al Occidentului și un actor important regional.”
Analizând tărăgănarea reacției Bruxelles-ului la această situație, expertul subliniazcă: „Este o chestiune ce ține strict de relațiile bilaterale dintre România și Statele Unite. Este probabil ca unele state membre ale Uniunii Europene să exprime opinii variate; Italia și Germania sunt reticente față de acest parteneriat iar alte națiuni pot manifesta indiferență sau sprijin.” De asemenea el adaugǎ: „Bruxelles-ul va monitoriza atent răspunsurile Moscovei; până acum Rusia nu a avut reacții ferme deoarece nu percepe această mișcare ca o amenințare direct asupra intereselor sale.”
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Siegfried Mureșan spune că are aproximativ 200 de voturi și are nevoie de 233 pentru învestirea Guvernului
Dolce SportRomânia a terminat pe locul 17 în ambele secțiuni ale Olimpiadei de Șah
GetPonyCinci campere ușoare transformă bena pickup-ului în spațiu de dormit. Prețurile pornesc de la 7.000 de dolari
BravonetConnect-R i-a spus Grațielei Agache „Marș la alergat”. Artistul susține că nu a jignit-o
LylaLisa a purtat la VMAs o rochie transparentă The Attico și o manichiură inspirată din dansul thailandez
Revista IoanaCartofii prăjiți, asociați cu un risc cu 15% mai mare de ficat gras. Ce să limitezi