Media internațională de vineri continuă să sublinieze declarația președintelui României, Traian Băsescu, referitoare la implicarea țării în sistemul american de apărare antirachetă:
Tagesspiegel (Germania): ‘România deschisă pentru sistemul american de apărare antirachetă’
Traian Băsescu a exprimat intenția de a discuta cu Statele Unite despre amplasarea unor sisteme antirachetă pe teritoriul românesc. România își manifestă dorința de a se alătura inițiativei americane privind apărarea antirachetă în Europa de Est, CSAT avizând planurile guvernului SUA pentru instalarea unor componente ale acestui sistem defensiv, conform declarațiilor președintelui la București. Aprobarea a venit imediat după o solicitare din partea președintelui Barack Obama.
Băsescu nu a detaliat tipurile exacte de componente care urmează să fie desfățurate. Din afirmațiile sale reiese că aceste elemente ar putea fi staționate în România începând cu anul 2015. Totuși, este necesară și aprobarea Parlamentului; Teodor Meleşcanu, președintele comisiei pentru apărare din Senat, considerând că nu vor exista obstacole legislative.
Handelsblatt (Germania): ‘SUA doresc amplasarea sistemului antirachetă și în România’
După Polonia și Cehia, Statele Unite par să vizeze acum România ca parte integrantă a noilor strategii legate de un sistem antirachetă modernizat. Singurul lucru rămas este consimțământul legislativ.
În cadrul unui scut mobil destinat apărării împotriva rachetelor cu raze scurte și medii, SUA intenționează să instaleze rachete SM-3 pe teritoriul românesc; această informație fiind confirmată joi prin purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Philip Crowley. Solicitarea lui Barack Obama a fost adusă la cunoștința autorităților române prin intermediul unui subsecretar responsabil cu controlul armamentelor.
Gazdasagradio (Ungaria): ‘Rachete peste tot: scutul american și pensionarii români’
În ultimele 24 ore s-au intensificat discuțiile legate de rachete. O chestiune care ne preocupăm cel mai mult pe noi (ungurii) este faptul că scutul american care nu s-a implementat niciodată în Cehia sau Polonia pare acum destinat României. Anunțurile venite din București au coincis cu două lansări îndepartate: una din partea Statelor Unite și alta din Iran.
Paradoxal însă, abia acum devine evident cum funcționează amenințările versus apărările într-un context geopolitic real. Datorită poziției sale geografice favorabile, România ar putea oferi o protecție mai eficient decât Polonia împotriva posibilelor atacuri balistice provenind din Orientul Mijlociu. De asemenea, anunțurile făcute recent au surprins opinia publicului atât la București cât și internațional.
Această surprizătoare decizie se bazează parțial pe o interpretare greșită; atitudinea lui Barack Obama sugerează o abordare diplomatic mai colaborativ decât cea adoptată anterior sub conducerea lui George W. Bush – dar asta nu implicite renunțări la interesele strategice fundamentale ale Americii.
Implementarea unui astfel de sistem depinde esenţialmente de niveluri ridicate ale încrederii reciproce între parteneri strategici; aspectele legate atât locatia fizică cât si securitatea politică sunt cruciale pentru succes.
România pare să fi depasit provocările anterioare iar stabilitatea guvernamental actuala sugereaza un climat favorabil cooperării internaţionale.
Chiar dacă Moscova își exprimase dezaprobarea fațăde aceste mișcări diplomatice , București dorește consolidarea relațiilor cu Republica Moldova şi poate spera chiar într-o susținere mai puternică din partea Statelor Unite pentru soluţionarea conflictului transnistrean.
Deși situația politică intern este relativ calmã , problemele economice persistente continuã sã afecteze societatea . Este probabil ca liderii români prefera ca atenţia publicului sa fie concentrata asupra chestiunilor militare in loc sa se discute despre concedierile angajaților statali sau suspendările pensiilor .
Volkskrant (Olanda): ‘Scut anti-rachetǎ american pentru România’
Consiliul Suprem al Apărării Naționale a dat unda verde instalării componentelor noului sistem anti-rachetǎ american pe teritoriile naţionale . Astfel , Romania devine prima ţară ce colaboreazǎ activ la dezvoltatea acestuia .
Pentru finalizarea procesului sunt necesare aprobările parlamentare , dar nu se anticipazeaza obstacole semnificative . Spre diferenţă faţăde Cehia unde construirea radarului s-a confruntat cu opoziţie considerabilǎ , Romania e recunoscutǎ ca un aliat loial al Statelor Unite .
Ceske Noviny (Cehia): ‘România acceptǎ instalatia sistemuluI anti-rachetǽ American’
Anunţatul surprinzător făcut recent are probabil legaturǽ directǽcu noile planuri nespecificate anterior ale lui Barack Obama care au abandonat ideea iniţialā propusāde către predecesor ul sau privind bazele americane destinate apărării anti-racheta in special in Cehie si Polonia .
Washington-ul initial n-a avut intenț ia dе аmplasa vreun element principal al scutuluI anti-racheta in Romania ; totusi SUA detine deja o baza aeriana militara situata langa Mаrea Neagra .
