Declarațiile deputatului ucrainean Serghei Grinevețki: Oportunități de dialog între Ucraina și România
Deputatul ucrainean Serghei Grinevețki, un candidat proeminent pentru funcția de guvernator al regiunii Odesa în viitoarele alegeri locale, a subliniat importanța menținerii unei imagini pozitive a României în contextul relațiilor bilaterale. Într-un interviu acordat publicației electronice Flot2017, care se concentrează pe analiza relațiilor din regiunea Mării Negre și este finanțată de primarul Moscovei, Iuri Lujkov, Grinevețki a afirmat că nu își dorește ca România să fie percepută ca principalul adversar extern al Ucrainei.
El a evidențiat faptul că România este o vecină importantă și că, în ciuda divergențelor existente, este esențial să existe un dialog constructiv bazat pe interesele național. „Din păcate, cunoaștem prea puțin despre România – istoria sa și realitatea actuală – ceea ce este inacceptabil între două țări vecine”, a declarat el. De asemenea, Grinevețki a menționat că există politicieni la București care susțin deschis ideea alipirii sudului Basarabiei și Bucovinei de Nord la România.
Totodată, el recunoaște existența unor politicieni ucraineni care contribuie la intensificarea tensiunilor cu țara vecină. „Pentru rezolvarea problemelor dintre Ucraina și România ar putea fi necesar mai mult timp decât ne-am dori”, a adăugat acesta.
În alt context, Grinevețki consideră că nu există neînțelegeri semnificative între Rusia și România în prezent; totuși, el observă o dualitate în relațiile dintre cele două state. El descrie România ca parte din grupul țărilor europene recente integrate în Uniunea Europeană (UE) și NATO care sprijină activ Statele Unite ale Americii (SUA), inclusiv prin participarea la extinderea NATO.
România nu trebuie considerată principalul duşman extern al Ucrainei
Contextul geopolitic actual
În ultimele luni, tensiunile din Europa de Est au fost amplificate de conflictul armat din Ucraina. Acesta a dus la o reconfigurare a relațiilor internaționale și la o analiză critică a părților implicate. România, ca și vecină a Ucrainei, a devenit subiect de discuție în acest context, fiind adesea percepută ca un posibil dușman extern. Totuși, este esențial să înțelegem motivele pentru care acest punct de vedere este unul eronat.
Argumente împotriva percepției negative
1. Relațiile istorice
Relațiile dintre România și Ucraina au fost în general cooperative, bazate pe mulți ani de interacțiuni culturale, economice și politice. Ambele țări împărtășesc interese comune în ceea ce privește stabilitatea regională și combaterea amenințărilor externe. De exemplu, colaborările în domeniul energetic sunt esențiale pentru securitatea energetică a ambelor state.
2. Cooperarea militară
România și Ucraina sunt ambele membre ale Parteneriatului pentru Pacea, fiind implicate în exerciții comune. Acest aspect subliniază angajamentul României față de securitatea Ucrainei și contrazice ideea că România ar putea fi considerată un dușman.
3. Sprijin economic și umanitar
În contextul conflictului, România a oferit asistență Ucrainei, inclusiv ajutor umanitar. Inițiativele de sprijin pentru refugiații ucraineni au demonstrat solidaritatea românească și angajamentul față de binele comun.
Beneficiile unei perspective pozitive
Adoptarea unei viziuni optimiste asupra relațiilor româno-ucrainene nu doar că va contribui la stabilizarea regiunii, dar va deschide și oportunități de colaborare mai strânsă în domenii precum:
- Comerțul bilaterial
- Colaborarea în domeniul energetic
- Proiecte culturale comune
Studiu de caz: Colaborarea în sectorul energetic
Un exemplu elocvent al cooperării dintre România și Ucraina îl reprezintă proiectele energetice comune. Aceste inițiative vizează consolidarea securității energetice a regiunii și reducerea dependenței de sursele externe:
| Proiect | Scop | Status |
|---|---|---|
| Interconectorul BRUA | Transport gaz din România spre Bulgaria, România și Ungaria | În execuție |
| Colaborare în sectorul energiei regenerabile | Dezvoltarea de proiecte verzi comune | Planificat |
Experiența personală: Perspective din teren
Mulți cetățeni români și ucraineni au avut ocazia să colaboreze în diverse proiecte comunitare, demonstrând sprijin reciproc. Experiențele lor subliniază că majoritatea oamenilor preferă cooperarea și înțelegerea decât conflictul. Multe familii din România au deschis ușile pentru refugiații ucraineni, evidențiind natura ospitalieră a românilor.
Exemple de inițiative comunitare:
- Campanii de strângere de fonduri pentru ajutoare umanitare
- Evenimente culturale pentru promovarea conștientizării asupra situației din Ucraina
- Proiecte de integrare pentru refugiați în comunitățile locale
Sfaturi practice pentru îmbunătățirea relațiilor româno-ucrainene
Realizarea unei colaborări puternice între România și Ucraina depinde de eforturile comune. Iată câteva sugestii:
- Promovarea dialogului între liderii politici.
- Organizarea de evenimente culturale și educaționale.
- Dezvoltarea de parteneriate economice între companii din cele două țări.
Concluzii despre percepția lui România
Prin prisma relațiilor istorice, a cooperării militare și a asistenței umanitare, România nu poate fi considerată „principalul duşman extern” al Ucrainei. Dimpotrivă, România joacă un rol vital în promovarea stabilității și securității în Europa de Est. Abordarea pozitivă este esențială pentru a construi un viitor mai bun pentru ambele națiuni.
Un exemplu relevant menționat de deputatul ucrainean este decizia Consiliului Suprem de Apărare al României din februarie privind implicarea Bucureștiului în sistemul american de apărare antirachetă din Europa. Chiar dacă desfășurarea interceptoarelor americane pe teritoriul românesc ar putea fi văzută ca o provocare pentru Moscova conform noii doctrine militare rusești – care consideră extinderea NATO drept o ameninţare majoră – Grinevețki crede că Rusia are interesul să colaboreze cu Romania prin proiecte energetice precum gazoductul South Stream.
Comparativ cu Ucraina, pentru Romania Rusia nu reprezintă o ameninţare majoritar grav; absenţa frontierelor comune sau revendicărilor teritoriale facilitează stabilirea unor relații pragmatice între București și Moscova. Totuși, probleme istorice persistente cum ar fi cea legată de Tezaur rămân relevante.
Un aspect potenţial problematic pentru relaţiile româno-ruse îl constituie Republica Moldova; atât Bucureștiul cât şi Moscova cauta să-şi consolideze influenţa asupra acestui stat prin retorica antiromânească şi antirusească. Această situație complicată afectează imaginea ambelor țări una față de alta.
În prezent se conturează un nou parteneriat strategic regional bazat pe resursele disponibile în Marea Neagră. Evenimente recente sugerează ambiția României de a deveni lider regional; vizitele președinților Azerbaidjanului (Ilham Aliev) şi Poloniei (Lech Kaczyński) la Bucureşti sunt exemple relevante ale acestei tendințe.
Grineveţki subliniazǎ dificultatea Ucrainei in revenirea la o politică activǎ similarǎ celeia din anii ’90 când s-a format GUAM (Georgia-Ucraina-Azerbaidjan-Moldova). Cu toate acestea el sugereazǎ cǎ Ucraina poate contracara influenţa crescândǎ a Turciei si României prin transformarea GUAM într-o organizaţie mai puțin politicizată sau dezvoltând noi forme regionale de cooperare.
