Temperaturile de 37 de grade Celsius şi umiditatea mare prevăzute pentru ziua de marţi ar putea fi o piedică pentru cei 20.000 de protestatari care plănuiesc să formeze un lanţ uman în jurul Palatului Parlamentului, însă s-ar putea să nu fie suficiente pentru a salva guvernul de centru-dreapta al premierului Emil Boc de o moţiune de cenzură în parlament, scrie publicaţia britanică The Economist.
Pachetul de austeritate al guvernului a fost calificat drept ‘genocid social’ de către sindicalişti, pensionari, tinerele mame şi alţi prostestatari. Luna trecută zeci de mii dintre aceştia au demonstrat la Bucureşti, profund nemulţumiţi de planurile guvernului de a reduce salariile din sectorul public cu 25%, iar pensiile şi ajutorul de şomaj cu 15%.
Chiar dacă guvernul Boc va supravieţuit votului, manifestanţii vor continua protestele în această vară, în condiţiile în care preşedintele Partidului Social-Democrat (PSD), Victor Ponta, a anunţat noi moţiuni de cenzură pe tema educaţiei şi a sănătăţii dacă această moţiune pică.
Pentru ca executivul să cadă, PSD, care deţine 212 voturi alături de parlamentarii liberali şi conservatori dintr-un parlament de 471 de locuri, are nevoie de cel puţin 24 de voturi de la tabăra pro¬guvernamentală.
Atât Partidul Democrat Liberal aflat la putere (178 de locuri) cât şi susţinătorii săi din partidul minorităţii maghiare (31 de locuri), dar şi independenţii şi membrii minorităţilor naţionale (50 de locuri) îl sprijină pe Boc, însă cel puţin un membru al partidului aflat la guvernare susţine că plănuieşte să se revolte, confruntându-se cu perspectiva expulzării din partid.
Cea de-a doua cea mai săracă ţară din UE, România se străduieşte să îşi reducă deficitul bugetar la 6,8 % din PIB în acest an şi să îndeplinească cerinţele prevăzute la acordarea împrumutului în valoare de 20 de miliarde de euro de la FMI şi UE. Economia va continua să se contracte şi în acest an, cu 1% , înainte de a reveni la creştere în 2011.
Criza economică globală şi cheltuielile iresponsabile ale guvernului în 2008 au făcut ca România să plonjeze de la o creştere de 7,1% în 2008 la o contracţie de 7,1% în 2009, scrie The Economist.
O atare situaţie i-a speriat pe investitori. Dacă se ţine cont de valoarea contractelor ‘Credit Default Swap’ (care se referă la costul de asigurare al riscului de ţară – n.red.), România ocupă locul doi în topul ţărilor din UE care riscă incapacitatea de plată, după Grecia.
La începutul acestei luni, guvernul a eşuat pentru a patra oară în câteva săptămâni să vândă obligaţiuni pe un an şi pe trei ani, iar la licitaţia organizată la 14 iunie a vândut doar o treime din cantitatea de datorie guvernamentală planificată.
Preşedintele Traian Băsescu, reales la sfârşitul anului trecut, pe baza promisiunii de a reforma instituţiile ineficiente şi corupte, sprijină reducerile, considerându-le singura modalitate de a elimina ceea cea el numeşte ‘cancerul’ cheltuielilor exagerate. De asemenea, preşedintele respinge apelurile de a creşte cota unică de impozitare a veniturilor, precum şi taxa pe valoarea adăugată (TVA) de la valorile existente de 16%, respectiv 19%, susţinând că această creştere ar îndepărta investitorii.
Această atitudine l-a situat pe preşedintele român, scrie publicaţia britanică, pe o poziţie divergentă faţă de cea exprimată de şeful FMI, Dominique Strauss-Kahn, care a susţinut că este mai bine să fie crescute taxele pentru cei bogaţi decât să se reducă salariile din sectorul de stat. Pe de altă parte, cheltuielile publice ar putea fi cu siguranţă mai eficiente, susţine The Economist.
Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, (care este mai popular decât preşedintele Băsescu) susţine că politicile privind sănătatea şi asistenţa socială sunt ‘nesustenabile’ şi că sistemul de asistenţă socială penalizează activitatea economică şi încurajează evaziunea fiscală.
Şi cu toate acestea, ceea ce îi înfurie pe protestatari este că oamenii cu cele mai mici venituri par să plătească preţul pentru ineficienţa şi corupţia notorii ale guvernului, comentează The Economist, care adaugă că, spre exemplu, săptămâna trecută presa a aflat că şoferii ministrului de finanţe câştigau de 4 ori mai mult decât colegii lor din alte ministere, în timp ce salariul unei liftiere care lucra în Ministerul Sănătăţii depăşea de trei ori pe cel al unui medic rezident.
Târziu, premierul Boc a cerut miniştrilor săi să reducă posturile cu un sfert şi să raţionalizeze salariile. Va dura însă mai mult, scrie The Economist, pentru a schimba o cultură a nepotismului, a clientelismului şi a scandalurilor la licitaţiile publice.
În condiţiile în care pentru România se prevede doar o redresare economică lentă, temperatura pe străzi va rămâne probabil periculos de aproape de fierbere, până când cei care au câştigat atât de mult în ultimii ani vor suferi la rândul lor.
