România, una dintre variantele Rusiei în proiectele de gazoduct din Balcani

Acţiunile Bulgariei s-au despărţit, săptămâna trecută, de interesele Rusiei: premierul bulgar Boiko Borisov a declarat că ţara sa intenţionează să renunţe la proiectul Burgas-Alexandroupolis, iar ministrul-adjunct al afacerilor externe, Marin Raikov, a subliniat că, pentru Bulgaria, proiectul de gazoduct al Uniunii Europene, Nabucco, este mai important decât cel rusesc, South Stream.

În această situaţie, Rusia trebuie să-şi revizuiască priorităţile în Balcani şi să caute un partener alternativ. Potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, pentru Rusia sunt posibile trei variante, dintre care una presupune consolidarea relaţiilor cu România. Prima variantă ar fi, în viziunea cotidianului rus, dezvoltarea relaţiilor cu Turcia. Moscova şi Ankara discută deja proiectele de construcţie a unor noi oleo- şi gazoducte, ca un fel de completare la deja existentul Blue Stream.

Însă, dezvoltarea dialogului cu Ankara presupune acordul Rusiei la revizuirea parţială a Convenţiei de la Montreux din 1936. Încă din 1994, Turcia a înăsprit regulamentul trecerii de tancuri petroliere prin Bosfor şi Dardanele, iar în 2008, Ankara a început să sondeze problema semnării unui acord suplimentar privind tonajul şi termenele de şedere a navelor militare străine în apele Mării Negre. Rusia, însă, resimte în mod dureros înăsprirea controlului turc asupra strâmtorilor, subliniază Nezavisimaia Gazeta.

A doua variantă este, potrivit sursei citate, aprofundarea dialogului cu România. Din 2007, Moscova şi Bucureşti desăşoară negocieri privind utilizarea teritoriului românesc pentru exportul de resurse energetice ruseşti. O apropiere ruso-română ar putea fi înlesnită şi de atitudinea negativă a Bucureştiului faţă de întărirea Bulgariei în regiune, consideră ziarul rus. Cu toate acestea, consideră publicaţia, România are dispute teritoriale nesoluţionate cu Ucraina, Serbia şi Ungaria.

De asemenea, în România sunt puternice forţele care doresc o întărire a influenţei asupra Republicii Molsova, mergând până la alipirea acesteia. Ce caracter vor lua relaţiile Rusiei cu Chişinău, Budapesta, Kiev şi Belgrad în cazul unei întăriri semnificative a cooperării cu România?, se întreabă ziarul rus. O a treia variantă ar fi cooperarea cu Ungaria, în scopul trasării de oleoducte şi gazoducte din Ucraina în Serbia şi Muntenegru, ocolind Balcanii de Est.

Realizarea acestei variante ar presupune renaşterea dialogului politic ruso-ungar din 2005-2007. Totuşi, varianta ungară ar fi din nou legată de Ucraina. Rămâne neclară şi deschiderea ţărilor de la Marea Adriatică – Slovenia şi Croaţia – de a reveni la negocierile privind construcţia gazoductului ‘Drujba-Adria’, îngheţate în 2002. De asemenea, Nezavisimaia Gazeta remarcă, şi de această dată, complicatul complex de probleme etnico-teritoriale pe care Ungaria le are cu ţările vecine.

Potrivit cotidianului citat, în spatele acestor dificultăţi energetice se întrezăresc şi viitoare probleme militaro-politice. Încă din 2004, experţi ruşi îşi exprimau îngrijorarea în legătură cu faptul că aderarea României şi Bulgariei la NATO ar putea schimba raportul de forţe de la Marea Neagră. Transformarea Sofiei într-un avanpost al SUA în regiune ar putea crea condiţiile pentru realizarea acestui scenariu. Le ce scenariu va apela Rusia pentru a nu-şi ceda priorităţile-cheie din Balcani: cel turcesc, cel românesc sau cel ungar?, se întreabă în final ziarul rus.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata