Duma de Stat a Rusiei, camera inferioară a Parlamentului, se pregătește să analizeze un proiect de lege controversat. Acesta ar autoriza președintele să desfășoare trupe în afara granițelor pentru a apăra cetățenii ruși aflați în străinătate, o mișcare ce extinde considerabil puterile Kremlinului.

Potrivit agenției ruse de presă Interfax, citată de Adevărul, Comisia guvernamentală pentru legislație și-a dat deja acordul pentru a trimite proiectul spre dezbatere în Parlament. Noua legislație ar urma să introducă amendamente la două legi federale existente, oficializând posibilitatea intervențiilor militare externe sub pretextul protejării conaționalilor.

Ce prevede exact noul proiect de lege

Documentul legislativ are un scop clar definit. Proiectul de lege „prevede, printre altele, posibilitatea utilizării extrateritoriale, prin decizia preşedintelui Federaţiei Ruse, a unităţilor forţelor armate pentru apărarea cetăţenilor ruşi”. Misiunea acestor unități ar fi „apărarea drepturilor cetăţenilor în cazul arestării, detenţiei, urmăririi penale sau de altă natură prin decizia instanţelor din ţări străine”.

Un amendament din 2023 a deschis calea

Această inițiativă nu apare din senin. În aprilie 2023, autoritățile de la Moscova au modificat legea federală „Despre Securitate”, oferindu-i șefului statului un cadru legal mai larg. Amendamentul de anul trecut îi permitea președintelui „să ia măsuri pentru apărarea Rusiei şi a cetăţenilor săi în cazul în care organizaţii străine şi internaţionale iau măsuri sau adoptă acţiuni care contravin intereselor Federaţiei Ruse”. Totuși, legea din 2023 nu specifica exact ce mijloace pot fi folosite, lăsând loc de interpretări. Noul proiect de lege clarifică acest aspect, indicând explicit forțele armate ca instrument de intervenție.

Justificarea Kremlinului și precedentul Ucraina

Liderii ruși au folosit în mod repetat argumentul protejării etnicilor ruși pentru a-și justifica acțiunile militare. Oficial, campania militară din Ucraina, care durează de peste patru ani, are ca scop garantarea securității vorbitorilor de limbă rusă, pe care Moscova îi consideră persecutați de autoritățile de la Kiev. Realitatea de pe teren a contrazis parțial această narativă. Mulți rezidenți vorbitori de limbă rusă din estul și sudul Ucrainei au respins intervenția militară și s-au alăturat efortului de apărare al Kievului sau au fugit din calea invaziei. Numeroși experți, atât ruși, cât și străini, consideră că obiectivul real al Kremlinului în Ucraina a fost crearea unui coridor terestru către peninsula anexată Crimeea, privarea țării vecine de ieșirea la mare și instalarea unui guvern pro-rus la Kiev.

Sursa: Adevarul

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Duma de stat interventie militara lege armata politica externa Rusia Rusia