Tensiunile dintre Moscova și Washington ating un nou punct critic. Rusia a decis oficial să se retragă dintr-un acord nuclear istoric semnat cu Statele Unite, document care timp de peste două decenii a fost considerat un pilon al securității internaționale. „SUA au luat măsuri care modifică fundamental echilibrul strategic și creează amenințări suplimentare la adresa stabilității globale”, se arată în declarația oficială a Kremlinului.
Rusia se retrage din acordul PMDA, semnat pentru dezarmarea nucleară
Camera inferioară a Parlamentului rus (Duma de Stat) a aprobat miercuri legea prin care Federația Rusă denunță acordul privind gestionarea și eliminarea plutoniului (PMDA), semnat cu Statele Unite în anul 2000.
Documentul obliga ambele țări să elimine câte 34 de tone de plutoniu de calitate militară, suficient, potrivit specialiștilor americani, pentru fabricarea a 17.000 de focoase nucleare.
Acordul a intrat în vigoare în 2011 și a fost văzut la momentul respectiv ca un pas istoric în procesul de reducere a armamentului nuclear global.
De ce rupe Rusia acordul: acuzații directe la adresa Washingtonului
Potrivit motivației oficiale trimise către Duma de Stat, Moscova acuză Statele Unite că „au încălcat spiritul și litera acordului” și că au „distorsionat echilibrul strategic stabilit după Războiul Rece”.
„Statele Unite au adoptat o serie de măsuri anti-ruse care modifică fundamental echilibrul strategic și creează amenințări suplimentare la adresa stabilității internaționale”, se precizează în nota
legislativă.
Rusia consideră că sancțiunile economice occidentale, extinderea NATO și decizia Washingtonului de a schimba metoda de eliminare a plutoniului – prin diluare și depozitare, nu prin neutralizare completă – au compromis acordul.
Un pact născut din teama de proliferare nucleară
După încheierea Războiului Rece, cele două superputeri s-au confruntat cu o problemă comună: mii de focoase dezmembrate și tone de plutoniu periculos rămas în depozite.
Acordul PMDA fusese creat tocmai pentru a transforma plutoniul militar în forme sigure, precum combustibilul cu oxid mixt (MOX) sau prin iradierea sa în reactoare speciale pentru producerea de energie electrică.
Costurile uriașe de depozitare și riscul ca materialul să ajungă pe mâini greșite au determinat atunci ambele state să colaboreze. „Scopul era unul simplu – reducerea pericolului nuclear global”, scria la acea vreme Departamentul de Stat al SUA.
Relațiile s-au deteriorat după 2016
Primul semnal al eșecului a venit în 2016, când Rusia a suspendat unilateral aplicarea acordului, invocând sancțiunile impuse de Washington și „acțiunile ostile” ale SUA.
În același an, Moscova a acuzat direct Statele Unite că nu respectă termenii tehnici ai pactului. Americanii ar fi renunțat la metoda convenită inițial – transformarea plutoniului în combustibil nuclear – și ar fi ales o variantă mai ieftină, diluarea și depozitarea acestuia.
Kremlinul a considerat această decizie o trădare a înțelegerii și o dovadă că Washingtonul nu mai tratează serios problema controlului armelor nucleare.
O lume din nou în echilibru fragil
Experții în securitate internațională avertizează că retragerea Rusiei din PMDA lovește în plin regimul global de neproliferare nucleară.
„Acordul PMDA era unul dintre ultimele simboluri ale cooperării strategice dintre Moscova și Washington. Denunțarea lui reprezintă un pas înapoi de zeci de ani”, comentează Federația
Oamenilor de Știință Americani (FAS).
În prezent, Rusia și Statele Unite controlează împreună aproximativ 8.000 de focoase nucleare, deși la apogeul Războiului Rece, în 1986, cifra depășea 73.000 de ogive.
Consecințele geopolitice: un nou semnal de forță din partea Moscovei
Analiștii consideră că gestul lui Vladimir Putin are o valoare simbolică majoră într-un moment de tensiune globală.
„Această decizie este mai mult decât o mișcare diplomatică – e un mesaj politic direct către Washington: Rusia nu va mai juca după regulile impuse de Occident”, afirmă experții citați de Reuters.
În contextul războiului din Ucraina și al noilor alianțe militare din Asia și Orientul Mijlociu, ruperea acordului nuclear ar putea accentua fragmentarea ordinii internaționale și reaprinderea cursei înarmării.
Decizia Moscovei marchează un moment de cotitură în relațiile ruso-americane. După mai bine de 20 de ani, unul dintre ultimele acorduri de control nuclear se destramă complet.
„Lumea se întoarce într-un echilibru periculos, asemănător celui din perioada Războiului Rece”, avertizează analiștii internaționali.
În lipsa unui nou cadru de negociere, viitorul securității nucleare globale devine mai incert ca oricând.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportRaphinha a ieșit la pauză cu probleme musculare, înainte de El Clásico din 25 octombrie
GetPonyRovinieta anuală costă între 228 și 330 de lei din 1 octombrie, în funcție de norma Euro
BravonetCătălin Moroșanu și Georgiana locuiesc separat, dar nu din cauza unei crize în căsnicie
LylaPărul poate deveni gras la o zi după spălare. Patru obiceiuri care încarcă rădăcinile
Revista IoanaContul escrow îți poate proteja avansul pentru renovare. De ce lucrarea poate ajunge mai scumpă
News24Un plin de 50 de litri costă 501 lei în România. Bulgaria și Ungaria sunt mai ieftine