Danemarca s-ar fi pregătit în luna ianuarie pentru un eventual atac din partea Statelor Unite, transportând cu avionul pungi cu sânge în Groenlanda și explozibili meniți să distrugă pistele de aterizare. Totul s-a petrecut în zilele tensionate în care Donald Trump amenința că va prelua controlul asupra Groenlandei (un teritoriu în mare parte autonom care face parte din Commonwealth-ul danez) „pe calea dură”. Guvernul de la Copenhaga a fost atât de alarmat încât a început să se pregătească pentru o invazie americană în toată regula.

Punctul de cotitură: Venezuela

Atacul SUA din 3 ianuarie asupra Venezuelei a reprezentat un punct de cotitură cheie. A doua zi, Trump a afirmat public că Statele Unite au „nevoie urgentă” de Groenlanda, reînnoind astfel temerile privind o invazie. Dar cum s-a ajuns aici, între doi aliați NATO? Reacția Danemarcei a fost promptă. Chiar a doua zi, premierul Mette Frederiksen a declarat că un atac al SUA asupra unui aliat NATO ar însemna sfârșitul atât al alianței militare, cât și al „securității post-Al Doilea Război Mondial”.

Plan de apărare european

Surse guvernamentale și din serviciile de informații din Danemarca, Franța și Germania au confirmat că, la acel moment, Copenhaga a început să caute sprijin politic de la liderii europeni. Discuțiile secrete au demarat la scurt timp după alegerile din SUA din 2024. Deși exista deja un plan pentru trimiterea de forțe daneze și europene în Groenlanda, acesta a fost devansat rapid. Un înalt oficial francez, sub protecția anonimatului, a explicat impactul situației: „Odată cu criza din Groenlanda, Europa a realizat odată pentru totdeauna că trebuie să fim capabili să ne asigurăm propria securitate”.

Până la urmă, deși Copenhaga voia să evite o escaladare, nu era dispusă să rămână pasivă.

Operațiune multinațională

Un detașament de avangardă format din soldați danezi, francezi, germani, norvegieni și suedezi a aterizat în Groenlanda, urmat de forța principală, care includea trupe de elită. În plus, avioane de vânătoare daneze și o navă de război franceză au fost trimise în direcția Atlanticului de Nord. Scopul era simplu și eficient: prezența cât mai multor naționalități diferite de soldați pe teren ar fi forțat SUA să întreprindă o acțiune ostilă semnificativă împotriva mai multor țări, nu doar a Danemarcei, în cazul în care ar fi vrut să ocupe Groenlanda.

O situație fără precedent

Gravitatea momentului a fost surprinsă de o sursă din cadrul Ministerului Apărării danez. Comparația este una istorică și dă fiori.

„Nu ne-am mai aflat într-o astfel de situație din aprilie 1940”, a declarat sursa respectivă.

Contactate pentru un punct de vedere, Ministerul Apărării danez și birourile prim-ministrului groenlandez, Jens-Frederik Nielsen, și ale prim-ministrului danez, Mette Frederiksen, au refuzat să comenteze informațiile.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Danemarca Donald Trump Groenlanda NATO SUA