Ce trebuie să verifice firmele care folosesc AI în contracte și înainte să antreneze modele cu datele clienților

Companiile care dezvoltă sau folosesc inteligență artificială (AI) trebuie să verifice dacă rezultatele livrate pot fi protejate prin drept de autor și dacă datele clienților pot fi utilizate legal pentru antrenarea modelelor. Aceste verificări privesc atât contractele de dezvoltare, cât și folosirea informațiilor personale într-un scop diferit de cel pentru care au fost colectate.

Medeea Medișan, Andrei Pavel și Tudor Stanciu semnează analiza cadrului juridic românesc inclusă în a treia ediție Law Over Borders, ghid publicat de The Global Legal Post. Ei contribuie din partea Ventures’n’Law, firmă de avocatură care consiliază companii de tehnologie, startup-uri și afaceri digitale.

Folosirea unei platforme terțe nu transferă automat obligațiile

„Mulți fondatori și manageri din România se întreabă dacă au nevoie de reguli speciale pentru AI. Răspunsul din ghid este că regulile există deja, iar răspunderea rămâne, de regulă, la compania care construiește sau folosește sistemul. Am încercat să explicăm clar unde se află riscul pentru companiile care dezvoltă sau implementează AI”, a spus Andrei Pavel, Technology Lawyer, avocat specializat în tehnologie, în cadrul Ventures’n’Law.

Potrivit acestuia, agenții AI nu sunt recunoscuți ca persoane juridice în dreptul românesc. Acțiunile lor sunt considerate acțiuni ale celui care i-a implementat. Pentru fondatori și manageri, verificarea regulilor aplicabile trebuie să înceapă încă din etapa de dezvoltare sau de implementare.

Aceeași analiză privește și firmele care construiesc agenți AI pentru clienți cu ajutorul platformelor altor furnizori. Invocarea termenilor platformei nu le permite, prin ea însăși, să transfere obligațiile de reglementare, explică avocatul.

Contractele trebuie să prevadă și rezultate fără protecție prin drept de autor

O lucrare produsă integral de inteligența artificială nu beneficiază de protecție prin drept de autor, potrivit interpretării avocaților asupra Legii nr. 8/1996, care recunoaște drept autori doar persoane fizice. Pentru lucrările realizate cu asistența AI, contează contribuția umană și originalitatea.

Pentru dezvoltare și comercializare, autorii indică următoarele aspecte de verificat:

• Contribuția umană la lucrările realizate cu ajutorul AI, împreună cu originalitatea necesară protecției prin drept de autor.
• Prevederile acordului de dezvoltare pentru situația în care rezultatele care trebuie predate clientului nu ating pragul de originalitate necesar protecției.
• Diferențele dintre regimurile juridice, atunci când aceste rezultate sunt comercializate internațional.

Datele clienților cer o verificare separată înainte de antrenarea modelului

Accesul unei companii la datele personale ale clienților nu înseamnă automat că acestea pot fi folosite pentru antrenarea unui model AI, avertizează autorii ghidului. Acordul inițial al persoanei vizate acoperă rareori o asemenea utilizare, potrivit acestora.

Fine-tuning, adică ajustarea unui model prin antrenare suplimentară, reprezintă un scop nou de prelucrare în analiza avocaților. Pentru această operațiune este necesară o bază legală sau o evaluare a compatibilității cu scopul inițial, conform articolului 6 alineatul (4) din regulamentul privind protecția datelor, GDPR.

România ocupă ultimul loc în UE la adopția AI în companii, potrivit titlului Start-up.ro. Constatarea privește firmele și nu poate fi dedusă din cifrele despre folosirea tehnologiei de către persoane. Pentru utilizarea individuală, sondajul Reveal Marketing Research din ianuarie 2026 arată că 68% dintre românii din mediul urban folosiseră sisteme AI, față de 47% cu un an înainte. Creșterea indicată de sondaj descrie populația urbană, în timp ce poziția României în UE privește adopția în companii. Categoriile și comportamentele măsurate diferă, astfel că procentele privind persoanele nu reprezintă o rată de adopție în firme.

AI Act este cadrul principal, iar software-ul intră în regulile privind produsele defectuoase

Potrivit autorilor, România nu are o lege națională distinctă dedicată inteligenței artificiale. Principalul cadru de reglementare este Regulamentul european AI Act. Două proiecte legislative naționale au fost respinse, în principal deoarece deveneau redundante față de acesta, conform comunicatului despre ghid.

În martie 2026 au fost desemnate autoritățile competente, notează autorii. ANCOM a primit rolul de punct unic de contact și pe cel de autoritate de supraveghere a pieței. La data analizei, desemnarea administrativă avea încă nevoie de legislație națională care să asigure puterile necesare aplicării sancțiunilor.

La ediția din 2026 au lucrat specialiști din 20 de jurisdicții, sub coordonarea lui John Buyers, de la CMS, și a lui Dean Harvey, de la Ashurst Perkins Coie. Ghidul tratează agenții AI, proprietatea intelectuală, protecția datelor, securitatea cibernetică, concurența și răspunderea pentru produse.

Potrivit termenului prezentat în ghid, Directiva (UE) 2024/2853 privind răspunderea pentru produse defectuoase trebuie transpusă până la 9 decembrie 2026. Software-ul este inclus explicit în directivă, iar autorii anticipează mai multe litigii după ce noile reguli vor intra în aplicare.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyCum se pregătește alimentarea unui Dacia Spring acasă și ce verificări sunt necesare înainte de conectareBravonetPoliția l-a reținut pe Ian 24 de ore în cazul incidentului în care ar fi urinat în fața publiculuiLylaCum ajuți copilul într-o ceartă fără să rezolvi totul în locul lui și când trebuie să intervii fermRevista IoanaCe urmărești când cumperi medicamente online și de ce peptidele promovate pe rețele pot fi periculoaseNews24Quebec va avea un guvern separatist minoritar. Votul pentru independență este promis după plecarea lui TrumpDolce SportGheorghe Hagi pune continuarea la națională în discuție după patru înfrângeri