Externe

Scut antirachetă în România: Rusia este nevoită să-şi păstreze pulberea uscată

Rusia se pregătește pentru provocări. Planurile Pentagonului de a amplasa elemente ale scutului antirachetă în România ridică semne de întrebare.

Specialiștii militari avertizează că aceste acțiuni ar putea afecta grav procesul de dezarmare nucleară, punând sub semnul întrebării adoptarea noului Tratat START-2, conform unui comentariu difuzat vineri dimineață de postul de radio Golos Rossii.

În contrast, oficialii americani și cei ai NATO consideră că nu există nicio legătură între noul tratat privind armele strategice și desfășurarea scutului antirachetă al SUA în Europa. Totuși, experții ruși contestă această opinie. Ei susțin că decizia Statelor Unite de a instala interceptoare în România contravine angajamentelor asumate prin acordul Rusia-NATO din 1997, care stipula abținerea Alianței de la desfășurarea unor arme suplimentare pe teritoriul noilor membri.

De asemenea, specialiștii subliniază riscurile tehnologice asociate cu aceste sisteme. Conform analizei realizate de Golos Rossii, lansarea unei rachete americane din România ar putea fi interpretată ca un atac iminent asupra Rusiei, ceea ce ar putea duce la activarea sistemelor automate de apărare ale acestora.

Pe lângă aceasta, jurnaliștii ruși notează că armata americană respinge ideea unei astfel de confuzii datorită lipsei rachetelor cu raze medii din arsenalul rus. Aceste tipuri sunt dezvoltate acum în Iran. Cu toate acestea, experții ruși afirmă că interceptoarele SM-3 planificate pentru România vor avea capacitatea să doboare nu doar rachetele iraniene cu raze medii ci și rachetele balistice intercontinentale rusești.

Planurile actualizării sistemului SM-3 preconizează o îmbunătățire semnificativă a performanței acestora. Pentru operarea eficientă a acestor interceptoare este necesară o stație radar dedicată; Rusia s-a oferit să colaboreze prin furnizarea radarelor sale însă SUA refuzăm această opțiune. Pe site-ul Pentagonului se menționează diplomatic disponibilitatea Statelor Unite de a utiliza datele radarelor rusești fără a depinde exclusiv de acestea.

Vladimir Evseev, expert la Centrul pentru Securitate Internațional din Moscova (IMEMO), considercă faptul că ‘SUA nu văd Rusia ca pe un partener egal’ explicând astfel decizia Washingtonului privind amplasarea sistemelor antirachetā în România fără consultări prealabile cu autoritățile ruseşti.

Mai mult decât atât, Evseev observǎ o deteriorare evidentǎ a relațiilor ruso-americane recent; inițial Washingtonul anunța desfӑșurarea bateriilor Patriot în Polonia și Bulgaria iar ulterior au fost comunicate planurile pentru instalarea interceptoarelor până în 2015 în România – toate acestea având loc într-un context unde negocierile pentru START-2 sunt încă suspendate.

Expertul apreciază anunțurile făcute atât la București cât și la Washington referitoare la instalările respective ca fiind lipsite total de logicǎ şi remarcǎ atitudinea rigidã manifestată chiar şi la recentele discuţii pe teme securitare desfӑșurate la Munchen unde propunerile Rusiei privind un nou pact european au fost respinse categoric.

Astfel Evseev concluzionează că declarațiile președintelui american Barack Obama despre ‘relansarea’ relațiilor cu Rusia par mai degrabǎ simbolice decât reale.
Conform Golos Rossii , societatea rusã percepe amplasamentul interceptorilor antirachetā in Romania drept un act ostil al SUA .

În ciuda asigurării ambasadorului american John Beyrle despre continuitatea dialogurilor legate sistemele antirachetā între cele două țări , purtătorul dе cuvânt al NATO James Appathurai clarificǎ cӑ acordurile dintre SUA si Romania privitoare lа desfӑşurаrea SM-3 reprezintã o chestiune bilateralã , cerând altor state sа nu îşi facǐ griji.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

aparare aparare antiracheta armate NATO Romania Rusia scut antirachetă securitate securitate nationala SUA