Ce a decis Casa Alba despre razboaie. Europa schimba strategia

Urmărește Financiarul pe Google News Adaugă Financiarul ca sursă preferată

La aproape două luni de la declanșarea conflictului cu Iranul, administrația condusă de Donald Trump a transformat situația din Ucraina într-un subiect secundar pe agenda globală. Liderul american a purtat recent o lungă convorbire telefonică cu Vladimir Putin, stabilind un scurt armistițiu fără a consulta autoritățile de la Kiev, în timp ce Pentagonul a fost șocat de amenințările președintelui privind reducerea trupelor americane din trei țări europene.

Noua realitate de la Washington

„Lucrurile par să fi ajuns într-un impas și au nevoie de un nou impuls”, a declarat un oficial european sub protecția anonimatului. Dar la Washington prioritățile s-au redesenat complet. Pe baza datelor obținute recent de Digi24, atenția Casei Albe s-a mutat decisiv către Orientul Mijlociu.

Un înalt oficial al Casei Albe a recunoscut că nu își amintește când a auzit ultima oară discuții despre criza ruso-ucraineană. „Iranul a devenit prioritatea principală”, a explicat acesta. Mai mult, principalii emisari ai președintelui implicați în dialogul cu Rusia și Ucraina, Steve Witkoff și Jared Kushner, „se ocupă în principal de Iran”.

Și totuși, retorica oficială încearcă să mențină o aparență diplomatică. Olivia Wales, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, a transmis printr-un comunicat poziția oficială. „În timp ce președintele și echipa sa lucrează la un acord care să garanteze că Iranul nu va avea niciodată arme nucleare, aceștia continuă, si să facă progrese în vederea încetării războiului dintre Rusia și Ucraina”, a declarat aceasta.

Europa se trezeste la realitate

Bruxelles-ul nu mai așteaptă.

Uniunea Europeană a aprobat pana la urma împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, decizie validată imediat după înfrângerea fostului prim-ministru maghiar Viktor Orban. Iar această decizie vine pe fondul unei presiuni economice uriașe. Un al doilea oficial european a explicat dinamica piețelor: „Totul se leagă. Impactul războiului din Iran și al blocajului actual al Strâmtorii Ormuz este uriaș și negativ pentru Ucraina și Europa. Iar asta a întărit determinarea europeană de a susține Ucraina”.

Această reașezare geopolitică nu ocolește deloc România, unde tensiunile din Orient și presiunea pe rutele comerciale maritime se traduc direct în costuri de transport mai mari pentru companiile locale și fluctuații pe piața energetică pe care le resimțim cu toții la plata facturilor lunare.

Ucraina a deschis între timp o nouă sursă de venituri, semnând acorduri cu aliați europeni și din Golf pentru tehnologia sa de apărare cu drone. „Țările au început să realizeze că au nevoie de Ucraina la fel de mult cât au nevoie de noi. Atât de experiența lor de luptă, cât și de tehnologia lor”, a punctat oficialul european.

Producătorii europeni de arme se grăbesc să își mărească capacitatea de producție, existând îndoieli tot mai mari că SUA vor livra armamentul achiziționat de NATO prin inițiativa PURL. „SUA ne-au asigurat că armele deja plătite în cadrul PURL vor fi livrate. Dar am îndoieli cu privire la pachetele viitoare, având în vedere nevoile SUA”, a declarat un al treilea oficial european.

Reactii dure si strategii noi

Să fim serioși, ruptura era previzibilă. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a criticat dur pe vicepreședintele american JD Vance, după ce acesta a afirmat că suspendarea ajutorului american și obligarea europenilor să suporte costurile este „unul dintre lucrurile de care e cel mai mândru”.

Reacția liderului de la Kiev, oferită într-un interviu pentru Newsmax, a fost tranșantă. „Dacă JD Vance este mândru că nu ne ajută, înseamnă că îi ajută pe ruși, și nu sunt sigur că acest lucru întărește Statele Unite”, a declarat Zelenski.

Richard Haass, președintele Consiliului pentru Relații Externe, a confirmat gravitatea situației scriind pe platforma Substack că „politica SUA de a se înclina spre Rusia și de a abandona Ucraina este rușinoasă. Este, si o eroare strategică de prim rang”.

Comisarul UE pentru apărare, Andrius Kubilius, caută integrarea capacităților de apărare din afara Uniunii, vizând „o garanție solidă de securitate pentru Ucraina după ce se va instaura o pace justă”. liderii europeni iau în calcul formarea unor noi coaliții, inclusiv cu Regatul Unit și Norvegia. Ian Bremmer, președintele Eurasia Group, consideră că prioritizarea Iranului „îi determină pe europeni să se pregătească mai urgent pentru securitatea colectivă în afara angajamentului Statelor Unite prevăzut la articolul V”.

O despartire complicata pe scena globala

Fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a cerut crearea „unui pilon european puternic de apărare”. Într-o intervenție la Euro News, acesta a descris dezamăgirea continentală. „Încă din copilărie, am admirat Statele Unite. Le-am considerat un lider natural al lumii libere. A fost dureros să ajungem la concluzia că trebuie să ne reducem dependența de Statele Unite, dar aceasta este situația actuală”, a declarat Rasmussen.

Numai că divorțul strategic nu se produce peste noapte. Primul oficial european citat a recunoscut că „implicarea continuă a SUA este totuși necesară, deoarece acestea au o influență semnificativă”.

V-ați gândit vreodată la complexitatea acestor negocieri purtate în spatele ușilor închise?

„Ar fi minunat să vedem negociatori americani vizitând Kievul. Cel puțin, SUA ar trebui să continue sprijinul militar și de informații acordat Ucrainei. Dar cred că europenii ar putea să-și asume un rol mai important și să aducă o nouă dinamică negocierilor, cu condiția ca americanii să continue să sprijine Ucraina și să ajute la garantarea a tot ceea ce se va conveni. La urma urmei, Trump dorește ca acest război să se încheie”, a adăugat oficialul european.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News