Secretele Alegerii Secretarului General NATO: O Priveghere Asupra Procesului
Secretarii generali ai NATO sunt aleși într-un mod similar cu liderii marilor organizații internaționale, adesea în cadrul unor întâlniri discrete. Această practică a fost justificată în timpul Războiului Rece, când apărarea Occidentului împotriva influenței sovietice era o prioritate. Totuși, această secretomanie persistă și astăzi, transformând consensul într-o formă de artă care evită discuțiile dificile, de-intrajutorare-al-fmi/” title=”Companiile private din România primesc cu multumire vestea privind pachetul de intrajutorare al FMI”>conform unei analize publicate de The New York Times.
Summitul NATO: Oportunități Pierdute
Liderii guvernelor care se vor reuni vineri pentru summitul NATO din Franța și Germania au ocazia să abordeze aceste obiceiuri vechi și să discute despre direcția pe care ar putea-o lua alianța sub noul său lider politic. De-a lungul timpului, Alianța transatlantică s-a transformat într-o entitate politică ce aspiră la un rol activ în diplomația globală; totuși, dintre cei 26 de membri dispuși să trimită trupe în zone de conflict precum Afganistanul, foarte puțini au explicat public motivele acestor desfățurări.
Tactici Politice la Sediul NATO
La sediul central al NATO din Bruxelles, subiectele controversate sunt rareori discutate deschis. Ambasadorii statelor membre evitând adesea problema numirii unui nou secretar general. Actualul secretar general olandez Jaap de Hoop Scheffer nu a inclus acest punct pe agenda întâlnirilor recente tocmai pentru că știa că mari puteri precum Marea Britanie sau Germania nu ar fi favorabile unei astfel de discuții.
Provocările Funcției de Secretar General
Tomas Valasek, expert la Center for European Reform din Londra, descrie funcția de secretar general ca fiind una ce implică diplomatie subtila și mediere constantă. Un aspect notabil este candidatul Anders Fogh Rasmussen din Danemarca – primul prim-ministru aflat în funcție care își propune să preia acest rol istoric dominat anterior de birocrați sau foști miniștri ai afacerilor externe.
Obstacolele Candidaturii lui Rasmussen
Cu toate acestea, incertitudinea planează asupra șanselor lui Rasmussen datorită opoziției Turciei. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că a fost presat de națiunile musulmane să blocheze candidatura danezului deoarece acesta nu s-a scuzat pentru caricaturile profetului Mohamed apărute în presa daneză.
Karl-Heinz Kamp, director al Colegiului NATO din Roma menționează că poziția lui Erdogan devine tot mai complicată pe măsură ce își exprimă public obiecțiile față de candidatul danez; astfel se creează o fisură între membrii alianței prin focalizarea asupra trecutului lui Rasmussen și pierderea oportunității evaluării potențialelor sale contribuții viitoare.
Alte Candidaturi Controversate
Situația este similară pentru ceilalți candidați propuși: ministrul apărării canadian Peter McKay și ministrul polonez al afacerilor externe Radek Sikorski se confruntând cu critici legate atât de competențe cât și atitudini față de Rusia – un factor esențial având în vedere relațiile delicate dintre statele membre ale alianței.
Germania, Franța și Italia considerau că Sikorski are o atitudine rusofobică; însă niciuna dintre aceste țări nu l-a întrebat cum vede el viitorul Alianței Nord-Atlantice într-un context geopolitic complex marcat prin dependențe energetice critice față de Kremlin.
Diviziunile Interne ale Alianței
Un motiv principal pentru lipsa unei dezbateri deschise privind conducerea organizației este teama expunerii diviziunilor interne legate atât despre viitor cât și despre eșecurile anterioare din Afganistan. În cadrul Alianței create în 1949 pe baza principiilor solidarității colective există divergențe semnificative privind angajamentele militare actuale dar si extinderea sa geograficã spre Est – un subiect sensibil având in vedere relațiile cu Rusia.
Polonia şi alte ţări est-europene continuã sã fie preocupate faţă dе ameninţările ruseşti şi doresc extinderea către Est prin integrarea Ucrainei şi Georgiei; contrar acestora stau Germania şi Franţa care preferǎ menținerea status quo-ului pentru a evita provocarea Moscovei.
Concluzie: Viitor Incert Pentru Lideratul NATO
Indiferent cine va ocupa funcția supremǎ la nivel militar alături dе celelalte posturi cheie (fără nicio femeie printre candidaţi), provocarea principalǎ va fi reconcilierea diferenţelor interne ale Alianţei. Experţii sugerează cӑ alegerea unui lider printr-o campanie publicǎ este nerealistӑ deoarece consensualitatea rămâne cheia proceselor decizionale interne ale organizaţiei.
În final însă când vine vorba dе desfӑşurarea trupelor в lume opinia publicӑ devine crucialӑ iar modul в care va fi ales următorull secretar general poate influenta semnificativ sprijinull misiunilor internaţionale derulate sub egida alianţei.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaPilaful turcesc se fierbe 12 minute și se odihnește 15 minute. Cum îl prepari cu orzo și unt
News24Călin Georgescu contestă sechestrul asupra vilei din Mogoșoaia. Procesul începe pe 7 octombrie
Dolce SportExperimentul lui Gheorghe Hagi, ratat din punct de vedere al rezultatului, iar România rămâne fără punct după 2-4 cu Bosnia
GetPonyBizzarrini GT America cu 5.452 km intră la licitație și ar putea ajunge la 500.000 de dolari
BravonetCătălin Moroșanu și Georgiana locuiesc separat, dar nu din cauza unei crize în căsnicie
LylaPărul poate deveni gras la o zi după spălare. Patru obiceiuri care încarcă rădăcinile
