Jared Isaacman, administratorul NASA, a reaprins o dezbatere veche de 20 de ani, cerându-i practic lui Donald Trump să intervină pentru a reda statutul de planetă lui Pluto. Această controversă durează de mai bine de o cincime din perioada de când omenirea știe de existența acestui corp ceresc, retrogradat în 2006 la rangul de „planetă pitică”.
O polemică de două decenii
Pluto a fost descoperit pe 18 februarie 1930 de Clyde W. Tombaugh la Observatorul Lowell din Arizona. Timp de decenii, a fost considerată a noua planetă a Sistemului Solar. Numai că, la începutul anilor 2000, descoperirea altor obiecte transneptuniene (TNO) mari, precum Sedna sau Haumea, a ridicat o problemă. Apoi, pe 5 ianuarie 2005, astronomii Mike Brown, Chad Trujillo și David Rabinowitz au descoperit Eris, un obiect puțin mai mic, dar mai masiv decât Pluto.
Dacă Pluto era o planetă, atunci și Eris trebuia să fie.
În fața acestei dileme, Uniunea Astronomică Internațională (IAU), autoritatea care se ocupă cu denumirile corpurilor cerești încă din 1919, a aprobat în 2006 o nouă definiție a planetei. Astfel, Pluto, Eris și alte obiecte similare au fost clasificate drept „planete pitice”.
Isaacman intră în scenă
Acum, șeful NASA aduce subiectul din nou în prim-plan, cu o tentă politică evidentă. „Îl susțin 100% pe președintele Trump în demersul său de a face Pluto din nou măreț”, a declarat Isaacman pentru The Daily Mail. El a continuat: „Cred că le datorăm tuturor celor din Kansas și tuturor contribuțiilor lor extraordinare la astronomie și aerospațială să redăm în mod legitim acea descoperire statutul de planetă”.
Dar relația lui Isaacman cu Trump a fost una turbulentă. Inițial, el era candidatul pentru funcția de administrator al NASA, dar a fost scos de pe listă după o dispută publică între Trump și Elon Musk, Isaacman fiind considerat un aliat al lui Musk. A fost propus din nou în noiembrie, obținând în cele din urmă postul. De atunci, a devenit un susținător vocal al fostului președinte, lăudând sprijinul administrației Trump pentru NASA, o afirmație ce contrazice încercările de anul trecut ale aceleiași administrații de a impune reduceri bugetare devastatoare agenției spațiale.
De la Musk la Congres
Iar Isaacman nu este singurul care crede că președintele Statelor Unite ar putea schimba clasificarea astronomică. Anul trecut, actorul William Shatner a încercat să-l implice pe Elon Musk, postând pe Twitter: „Ar trebui să-l rugăm pe Elon să-l convingă pe președinte să semneze unul dintre acele decrete executive pentru a face din Pluto o planetă din nou”. Musk a răspuns că ar susține un astfel de demers. Ba chiar și unii membri republicani ai Congresului i-au cerut președintelui „să facă din Pluto o planetă din nou”.
Hai să fim serioși, are președintele SUA autoritatea de a redefini corpurile cerești? clar că nu.
De ce nu este Pluto o planetă?
Definiția adoptată de Uniunea Astronomică Internațională în 2006 este cea care contează, deși nu e perfectă. Conform IAU, o planetă este un corp ceresc care îndeplinește trei condiții:
- se află pe orbită în jurul Soarelui
- are o masă suficientă pentru a atinge echilibrul hidrostatic (o formă aproape rotundă)
- și-a „curățat vecinătatea” din jurul orbitei sale
Pluto nu îndeplinește al treilea criteriu. Prin „curățarea vecinătății”, astronomii se referă la faptul că obiectul este principalul corp gravitațional de pe orbita sa. Asta nu înseamnă că orbita trebuie să fie complet goală. Fostul administrator NASA din mandatul lui Trump, Jim Bridenstine, a interpretat greșit regula în 2019: „Unii oameni au susținut că, pentru a fi o planetă, trebuie să-ți eliberezi orbita în jurul Soarelui. Ceea ce știm acum este că, dacă aceasta este definiția pe care o vom folosi, ai putea submina cu adevărat toate planetele”.
Lucrurile stau însă puțin diferit.
Cheia este dominanța gravitațională, motiv pentru care lunile mari, deși sunt rotunde și orbitează Soarele alături de planetele lor, nu sunt considerate planete. Pluto nu este cel mai mare corp gravitațional de pe orbita sa, deoarece traiectoria sa o intersectează pe cea a lui Neptun.
Nu e prima oară
Și, până la urmă, Pluto nici măcar nu este primul obiect ceresc care a fost numit planetă înainte ca statutul său să fie schimbat. Descoperirea lui Ceres în 1801, cel mai mare corp din Centura de Asteroizi, a fost anunțată ca fiind o nouă planetă. Controversa a apărut când Pallas (al treilea cel mai mare asteroid din Sistemul Solar) a fost descoperit doar un an mai târziu, pe o orbită similară. Discuția a durat zeci de ani, iar abia în anii 1950 asteroizii au fost scoși oficial din categoria planetelor. În 2006, Ceres a fost redefinită ca planetă pitică, la fel ca Pluto.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaCum verifici o jucărie pentru copil și ce faci dacă bănuiești că are plumb
News24Șapte polițiști din Sibiu și doi civili au fost reținuți într-o anchetă privind bani ceruți pentru promovarea examenului auto și grăbirea unor acte
Dolce SportAna Maria Bărbosu a fost suspendată doi ani pentru trei abateri de localizare la controalele antidoping
GetPonyCât plătești anual pentru impozit, RCA și ITP la o mașină pe benzină, diesel, hibridă sau electrică
BravonetTinto Brass a murit la 93 de ani, potrivit unui anunț atribuit familiei
LylaCum deosebești o perioadă grea de un divorț emoțional și ce poți face dacă distanța rămâne
