Serbia şi Croaţia îşi normalizează relaţiile, pentru a aduce stabilitate în Balcani

Preşedintele Croaţiei, Ivo Josipovic, şi-a încheiat luni, 19 iulie, vizita oficială în Serbia. La Belgrad, vizita a fost deja denumită una ‘istorică’, o etapă importantă pe drumul normalizării relaţiilor dintre cele două ţări, fară acest lucru nefiind posibilă o stabilitate de lungă durată în Balcani. De altfel, pentru o reconciliere deplină, Serbia şi Croaţia vor trebui să aştepte încă cel puţin un an, notează, marţi, cotidianul rus Kommersant.

Ivo Josipovic a devenit al doilea lider croat care a vizitat Serbia în ultimele două decenii ce s-au scurs după războiul dintre cele două ţări. Primul fusese, în 2005, predecesorul său Stipe Mesic. Însă, chiar dacă preşedintele Mesic întreprinse atunci o serie de paşi pe calea reconcilierii cu Serbia (a permis refugiaţilor sârbi să revină în Croaţia; şi-a cerut scuze pentru crimele armatei croate), el nu a reuşit să ducă la bun sfârşit normalizarea relaţiilor cu Belgradul.

De aceea, când la începutul acestui an, preşedinte al Croaţiei a devenit Josipovic, care nu are nicio legătură cu destrămarea Iugoslaviei şi războaiele sângeroase ce i-au urmat, de la noul preşedinte se aştepta în primul rând normalizarea relaţiilor cu Serbia.
Pentru Belgrad, o relansare a relaţiilor cu Zagrebul ar avea importanţă şi în contextul lipsei unui progres real în negocierile cu UE privind Kosovo. Serbia refuză cu înverşunare să recunoască independenţa Kosovo şi din acest motiv o normalizare a relaţiilor cu vecinii este propusă de Belgrad Europei drept compensaţie pentru stagnarea din problema kosovară, subliniază cotidianul rus.

În timpul vizitei de două zile, Josipovic şi Boris Tadic au adoptat o atitudine subliniat prietenoasă, demonstrând deschidere spre o soluţionare a tuturor problemelor acumulate între cele două ţări. Cei doi lideri au făcut un pas important în reglementarea uneia dintre problemele-cheie: readucerea refugiaţilor sârbi în Croaţia. Ivo Josipovic nu doar a anunţat că pentru ei uşile sunt larg deschise, ci chiar le-a promis ajutor în găsirea unei locuinţe şi a unui loc de muncă.

Belgradul şi Zagrebul au înregistrat un progres şi în problema trecerii fără paşaport a graniţei dintre cele două ţări. La aceasta Serbia aspiră de ceva vreme, iar după cum afirmă surse de informaţie ale Kommersant din cadrul conducerii sârbe, problema ar putea fi soluţionată în viitorul apropiat. În schimb, preşedinţii celor două state nu au reuşit să înregistreze un progres pe marginea a două probleme extrem de complicate.

Serbia aşteaptă de la Ivo Josipovic retragerea de la Curtea Penală Internaţională a plângerii intentate Belgradului aub acuzaţia de genocid. Drept răspuns, Belgradul este dispus să-şi retragă acuzaţia analogă la adresa Zagrebului. Potrivit juriştilor, să câştigi cazurile privind genocidul care avusese loc în timpul războaielor balcanice este un lucru nerealist, în schimb relaţiile dintre cele două ţări vor fi otrăvite şi mai mult de aceste procese.

Cu toate acestea, în timpul vizitei lui Josipovic nu s-a abordat problema retragerii plângerilor, preşedinţii limitându-se s㬺i exprime sprijinul pentru o soluţionare a problemei în afara justiţiei. A doua problemă rămasă nerezolvată este cea privind recunoaşterea independenţei Kosovo.

Toate încercările Belgradului de a obţine o poziţie a Croaţiei mai avantajoasă pentru sine nu au dus nicăieri. Ivo Josipovic a declarat deschis că Zagrebul nu are ambiţia de a deveni mediator în soluţionarea problemei kosovare.
Experţi croaţi sunt de părere că o schimbare a poziţiei Zagrebului pe marginea celor două probleme menţionate nu este posibilă, în orice caz nu înainte de anul viitor, când în Croaţia sunt programate alegeri parlamentare. Lupta electorală stă să înceapă şi nimeni dintre politicienii importanţi ai ţării nu va dori să facă schimbări radicale în poziţia lor privind Kosovo sau privind acuzaţiile de geocid aduse Serbiei, explică analiştii de la Zagreb.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata