Shell se luptă pentru a convinge judecătorii de la Haga să anuleze o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră care contribuie la încălzirea climei.
În 2021, supermajorul a fost obligat de un tribunal olandez să își reducă propriile emisii de carbon, precum și emisiile rezultate din utilizarea produselor Shell de către clienți, cu un procent net de 45% până în 2030 (față de 2019).
Hotărârea a creat un precedent și a declanșat un val de procese similare intentate de organizații non-profit împotriva unor multinaționale precum giganții petrolului și gazelor Exxon Mobil și TotalEnergies, precum și a băncii olandeze ING.
Prin urmare, apelul din această săptămână este văzut ca un test al capacității corporațiilor de a respinge acțiunile în justiție legate de schimbările climatice. Shell a prezentat miercuri (3 aprilie) cea mai mare parte a cazului său.
Care este argumentul Shell?
În total, Shell a avut aproape opt ore de pledoarie în această săptămână, repartizate pe două zile.
Avocații Shell au susținut că ordinul judecătoresc este „imposibil de atins” și au spus că nu există „nicio obligație legală” în legislația olandeză sau europeană care să impună companiilor individuale să reducă emisiile cu o anumită cantitate.
Mai mult, avocatul șef al Shell, Daan Lunsingh Scheurleer, de la firma de avocatură Clifford Chance din Londra, a susținut că „compania nu are niciun control asupra emisiilor clienților săi”.
Deși, în strategia sa energetică 2024, compania s-a angajat să reducă emisiile de carbon legate de propriile operațiuni cu 50% până în anul 2030, aceasta susține că emisiile rezultate din produsele sale nu sunt responsabilitatea sa.
Cele două părți aflate în opoziție au apărut marți în instanță pentru prima dată din anul 2021, când Shell a pierdut procesul împotriva Milieudefensie, o organizație olandeză de mediu.
După ce a pierdut procesul, Shell a înlocuit firma de avocatură olandeză De Brauw Blackstone Westbroek. Alegând o strategie diferită, echipa juridică a Clifford Chance se concentrează pe convingerea judecătorilor că reducerea globală a emisiilor este responsabilitatea guvernelor, mai degrabă decât a instanțelor sau a întreprinderilor.
Din cauza complexității inerente a gestionării tranziției energetice, pe care avocatul Shell, Lunsingh Scheurleer, o descrie ca fiind „trilema energetică”, care cuprinde securitatea aprovizionării, accesibilitatea energiei și interesele climatice, Shell susține că guvernele sunt responsabile de elaborarea politicilor generale de reducere a emisiilor climatice.
Numai guvernele „pot stabili regulile pe care companiile le pot urma”, a declarat Lunsingh Scheurleer. Prin sesizarea instanței, Milieudefensie a subminat „procesul democratic de luare a deciziilor de către guverne”, a adăugat el.
De asemenea, echipa Shell a menționat că obligarea unei companii individuale precum Shell de a-și reduce emisiile nu ar duce la scăderea emisiilor și ar putea fi chiar „contraproductivă în abordarea schimbărilor climatice”, potrivit avocatului Tiemen Drendth.
Astfel, „Dacă Shell optează să vândă părți din activitatea sa – fie că este vorba de un câmp petrolier sau de o benzinărie – acestea nu dispar, ci pur și simplu vor fi continuate de alte întreprinderi”, a declarat Drendth.
Ce acuzaţii aduce cealaltă parte?
Într-un prim răspuns, avocatul Roger Cox, care reprezintă Milieudefensie, a replicat subliniind că multinaționalele precum Shell au devenit extrem de puternice până la punctul în care au devenit imposibil de gestionat de către autoritățile publice – atât naționale, cât și internaționale.
Acest lucru a dus la „un decalaj de guvernanță”, a spus el.
Astfel, „Shell generează această influență globală, printre altele, prin investițiile sale continue în petrol și gaze, prin activitățile sale de lobby politic, prin accesul său direct la guverne și la ministerele acestora”, a spus el.
Prin urmare, datorită impactului lor extins asupra funcționării societății și a democrațiilor prin politicile lor, multinaționalele precum Shell au „responsabilitatea specială de a gestiona interesele vulnerabile ale societății, cum ar fi protecția drepturilor omului și a mediului, în calitate de administratori responsabili”, a spus el.
În precizările sale, „Dacă guvernele naționale nu pot reglementa eficient Shell; și dacă Shell nu poate fi reglementată la nivel internațional; și dacă Shell nu dorește să se reglementeze pe sine în mod adecvat; și dacă nici instanța nu dorește să reglementeze Shell, atunci trebuie să concluzionăm că statul de drept eșuează”, a spus el.
În concluzia sa, „Curtea este acum cu adevărat ultimul bastion”, a spus Cox.
Milieudefensie își va prezenta argumentele complete joi, o altă zi de audiere fiind programată săptămâna viitoare.
Sursa: euobserver.com
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Primăria Timișoara propune 6,8 milioane de lei pentru exproprieri la legătura rutieră care include Podul Solventul
Dolce SportElena Rybakina încheie 2026 ca lider WTA după 6-2, 6-3 cu Iulia Putintseva la Tokyo
GetPonyȘoferii de TIR prinși pe sectorul restricționat dintre Călimănești și Câineni au primit 79 de amenzi
BravonetActrița Barbara Barrie a murit la 95 de ani cu ajutor medical pentru a-și încheia viața
LylaCum merg accesoriile de toamnă cu hainele pe care le ai deja. Ce verifici înainte să cumperi o piesă nouă
Revista IoanaCei care lucrează de luni până vineri au patru zile libere între 28 noiembrie și 1 decembrie 2026
