Tensiunile din Orientul Mijlociu au atins un nou punct critic în a 22-a zi de război, după ce agenția de presă iraniană Tasnim a raportat un atac aerian americano-israelian asupra instalației de îmbogățire nucleară de la Natanz. Surse oficiale de la Teheran au precizat că „nu s-a semnalat nicio scurgere de materiale radioactive în acest complex și că locuitorii din zonele învecinate nu sunt expuși niciunui pericol”.

Șeful CENTCOM: Peste 8.000 de ținte lovite

Într-o actualizare video, șeful Comandamentului Central al SUA, amiralul Brad Cooper, a confirmat amploarea ofensivei. „Până în prezent, am lovit peste 8.000 de ținte militare, inclusiv 130 de nave iraniene, ceea ce constituie cea mai mare eliminare a unei flote navale într-o perioadă de trei săptămâni de la cel de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Cooper. Evaluarea sa este tranșantă.

El a adăugat că armata americană „distruge mii de rachete iraniene, drone de atac avansate și întreaga flotă a Iranului, pe care o folosește pentru a hărțui transportul maritim internațional”.

Pe bune, cum arată situația la fața locului? Potrivit amiralului, capacitatea de luptă a Iranului este în picaj. „Marina lor nu mai navighează, avioanele lor de luptă nu mai zboară și și-au pierdut capacitatea de a lansa rachete și drone la ritmul ridicat înregistrat la începutul conflictului”, a mai spus el. Concluzia sa a fost scurtă: „progresul nostru este clar”.

Iranul refuză armistițiul: Vom continua să ne apărăm

Replica Teheranului nu a întârziat. Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a exclus orice posibilitate de încetare temporară a focului. „Poziția noastră este, și trebuie să o repet, că nu acceptăm un armistițiu, deoarece nu vrem ca scenariul de anul trecut să se repete. Războiul trebuie să se încheie complet și definitiv, și trebuie să existe garanții că această situație nu se va repeta”, a spus Araghchi.

Dar de ce această poziție rigidă? Oficialul iranian susține că țara sa este victima unei agresiuni.

„Mesajul nostru este că acest război nu este războiul nostru. Este un război care ne-a fost impus. Eram în negocieri cu Statele Unite când acestea au decis să ne atace. A fost un act flagrant de agresiune; un act de agresiune ilegal, nejustificat și neprovocat”, a declarat Araghchi. Iar concluzia sa este simplă: „Ceea ce facem este pur și simplu autoapărare. Vom continua să ne apărăm, oricât ar fi nevoie și atât timp cât va fi necesar”.

Israelul promite intensificarea atacurilor

Dinspre Israel, tonul este la fel de ferm. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a anunțat că operațiunile militare se vor înteți. „În această săptămână, intensitatea atacurilor pe care Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) și armata americană le vor lansa împotriva regimului terorist iranian și a infrastructurii pe care acesta se bazează va crește important”, a declarat el.

Katz a precizat că Israelul este „hotărât să continue să conducă ofensiva împotriva regimului terorist iranian, să-i decapiteze comandanții și să-i zădărnicească capacitățile strategice”.

Un mesaj clar.

Până la urmă, obiectivul declarat este eliminarea oricărei amenințări la adresa securității Israelului și a intereselor americane în regiune. „Armata israeliană este puternică, iar frontul intern israelian este puternic, și nu ne vom opri până când nu vom atinge toate obiectivele de război”, a adăugat ministrul.

Reacții internaționale și temeri pe piața energiei

Atacul asupra Natanz a stârnit imediat îngrijorare la nivel internațional. Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a reiterat „apelul la reținere militară pentru a evita orice risc de accident nuclear”. Agenția a confirmat că a fost informată de Iran despre atac (fără a se înregistra creșteri ale radiațiilor) și că analizează informațiile.

Între timp, efectele economice se resimt deja. Irakul a declarat forţă majoră pentru toate câmpurile petroliere dezvoltate de companii străine, după ce operaţiunile militare au perturbat navigaţia prin Strâmtoarea Ormuz. Pe continentul european, Comisia Europeană îndeamnă statele membre să reducă ținta de umplere a instalațiilor de stocare a gazelor la 80% din capacitate, cu 10 puncte procentuale sub țintele oficiale.

Marea Britanie deschide bazele pentru SUA

Și pe frontul diplomatic lucrurile sunt în mișcare. Regatul Unit a aprobat utilizarea bazelor sale de către SUA pentru a lansa atacuri asupra unor obiective iraniene. Un purtător de cuvânt al Downing Street a precizat că bazele ar putea fi utilizate pentru „operațiuni defensive ale SUA” care vizează „capacitățile folosite pentru a ataca navele din Strâmtoarea Ormuz”. Decizia a fost criticată dur de Teheran. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a acuzat că premierul Keir Starmer „pune în pericol viețile britanicilor”.

În acest context, România a decis să se alăture declarației Marii Britanii, Franței, Italiei, Țărilor de Jos și Japoniei, privind asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz.

În ciuda escaladării verbale și militare, președintele american Donald Trump a declarat vineri seară, pentru prima dată, că ia în considerare o „reducere treptată” a operațiunilor militare împotriva Iranului, la scurt timp după ce exclusese categoric un armistițiu.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

CENTCOM Israel Natanz razboi iran SUA