Statele Unite exercită presiuni puternice asupra NATO pentru a reveni la „setările din fabrică”, o mișcare ce ar restrânge drastic activitățile Alianței la nivel global. Planul Washingtonului vizează abandonarea unor focare de război și chiar ignorarea unor parteneri istorici din afara spațiului euroatlantic.
Conform Știrile ProTV, care citează o investigație POLITICO bazată pe declarațiile a patru diplomați NATO, administrația Trump dorește ca Alianța să se concentreze exclusiv pe caracterul său de apărare euroatlantică. Această nouă direcție ar însemna încheierea unor misiuni externe cheie și excluderea unor aliați importanți precum Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă și Australia de la discuțiile oficiale.
Misiuni cheie în Irak și Kosovo, în pericol
Una dintre cele mai concrete solicitări ale Washingtonului este încheierea misiunii NATO din Irak, stabilită în 2018 pentru a consolida instituțiile de securitate locale și a preveni revenirea grupării Stat Islamic. Doi diplomați au confirmat că SUA le-a cerut aliaților încă din septembrie să pună capăt acestei operațiuni. Separat, Statele Unite urmează să retragă aproximativ 2.500 de soldați din Irak, o decizie pe care un oficial american a descris-o ca făcând parte din „angajamentul lui Trump de a pune capăt definitiv războaielor”, subliniind că mișcarea are loc în „strânsă coordonare” cu Bagdad.
Tamer Badawi, expert în Irak, consideră că misiunea NATO nu este „crucială” pentru securitatea țării, dar anularea ei, coroborată cu retragerea americană, ar putea fi „destabilizatoare” și ar oferi putere milițiilor locale. Solicitarea SUA întâmpină rezistență în Alianță. „Nu este momentul să ieșim din Irak… guvernul ne vrea acolo”, a spus unul dintre diplomați. Un altul a adăugat că „majoritatea” aliaților sunt de acord cu o reducere a misiunii, dar pe o perioadă mai lungă.
O altă țintă este Forța din Kosovo (KFOR), o misiune cu aproximativ 4.500 de soldați, care a debutat în 1999. Deși discuțiile sunt într-un stadiu incipient, intenția SUA de a reduce prezența NATO acolo îi îngrijorează pe aliații europeni. Engjellushe Morina, cercetător la Consiliul European pentru Relații Externe, a afirmat că misiunea rămâne „indispensabilă” pentru securitatea regională, iar o retragere ar putea încuraja separatiștii sârbi. „Suntem destul de îngrijorați”, a declarat un al cincilea diplomat NATO, avertizând că „lucrurile din Balcanii de Vest se pot agrava rapid”.
Ce spune Pentagonul și reacția aliaților
Adjunctul șefului Pentagonului, Elbridge Colby, a explicat recent viziunea administrației, pe care a numit-o „NATO 3.0”. Acesta a transmis un mesaj clar miniștrilor apărării din Alianță săptămâna trecută. „Nu trebuie ca fiecare misiune să fie prioritatea principală. Nu fiecare capacitate poate fi placată cu aur”, a declarat Colby, adăugând că testul real este altul: „Măsura seriozității este dacă forțele europene pot lupta, pot susține și pot învinge în scenariile care contează cel mai mult pentru apărarea Alianței”.
Campania SUA a provocat însă reacții negative. Renunțarea la inițiativele externe „nu este abordarea corectă”, a spus unul dintre diplomați. Acesta a insistat că „parteneriatele sunt cruciale pentru descurajare și apărare”.
Ucraina și partenerii din Indo-Pacific, ținuți la distanță
Presiunea americană se extinde și asupra summitului NATO din iulie, de la Ankara. Potrivit celor patru diplomați, SUA insistă ca aliații să nu invite Ucraina și cei patru parteneri din Indo-Pacific (Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud) la reuniunile oficiale. Aceste țări ar putea participa doar la evenimente secundare.
Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO, a explicat că o astfel de decizie „ar trimite un semnal că, probabil, accentul se pune mult mai mult pe problemele centrale ale NATO”. Un oficial al Alianței a menționat că se va „comunica cu privire la participarea partenerilor la summit în momentul oportun”.
Mai puține dezbateri publice, mai multă discreție
Pe lângă restrângerea listei de invitați, personalul NATO a propus eliminarea forumului public de la summit, un eveniment ce aducea vizibilitate prin participarea liderilor, experților și oficialilor. Motivul oficial invocat este reducerea costurilor. Totuși, doi diplomați cred că decizia ar putea fi determinată indirect de presiunea SUA de a reduce finanțarea organizațiilor internaționale.
Oficial, NATO a anunțat că „a ales să nu organizeze un Forum Public în acest an, dar va găzdui un Forum al Industriei de Apărare”. Oana Lungescu a legat această mișcare de o „retrogradare a diviziei de diplomație publică” sub conducerea actualului șef al NATO, Mark Rutte. Într-un moment în care Alianța trebuie să justifice public creșterea cheltuielilor pentru apărare, un al treilea diplomat a calificat decizia drept „foarte dăunătoare”. Acesta a concluzionat: „NATO trebuie să comunice ce se întâmplă – și ce va face”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyCinci campere ușoare transformă bena pickup-ului în spațiu de dormit. Prețurile pornesc de la 7.000 de dolari
BravonetConnect-R i-a spus Grațielei Agache „Marș la alergat”. Artistul susține că nu a jignit-o
LylaPrimăvara 2027 aduce blush burgundy pe nas și obraji, păr cu mișcare și machiaj grafic
Revista IoanaUn ganglion mărit trebuie evaluat dacă persistă sau crește. Analiza de sânge nu pune diagnosticul
News24Călin Georgescu așteaptă soluția Curții în cauza cu prejudiciu de 1,1 milioane de euro
Dolce SportRomânia a terminat pe locul 17 în ambele secțiuni ale Olimpiadei de Șah
