Externe

Summitul UE – Rusia de la Stockholm, summit într-o “situaţie de tranziţie”

Summitul UE-Rusia a avut loc pe 18 noiembrie 2009, la Stockholm, având ca teme centrale noul acord de parteneriat strategic între Uniunea Europeană și Federația Rusă, livrările de gaz rusesc către Europa și arhitectura securității europene.

În cadrul întâlnirii, au fost semnate cinci acorduri care vizează finanțarea și implementarea unui program de cooperare transfrontalieră ce implică regiunile din nord-vestul Rusiei și statele membre ale UE învecinate. Cu toate acestea, analiștii consideră că rezultatele summitului nu sunt decisive, având în vedere că Uniunea Europeană se află într-o „perioadă de tranziție”.

Evenimentul a fost condus de premierul suedez Fredrik Reinfeldt, iar delegația europeană a inclus președintele Comisiei Europene José Manuel Barroso și Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă și securitate comună Javier Solana. Delegația rusă a fost condusă de președintele Dmitri Medvedev, care a susținut o conferință de presă extinsă la finalul discuțiilor.

Un aspect esențial al summitului l-a constituit negocierea unui nou acord strategic între UE și Rusia. Serghei Prihodko, consilier al președintelui rus, a subliniat că intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona pe 1 decembrie ar putea facilita acest proces prin stabilirea unor mecanisme eficiente pentru colaborare.

Reprezentanții Uniunii Europene au solicitat asigurări privind siguranța livrării combustibilului rusesc către Europa. Anterior, aceste livrări fuseserau afectate frecvent din cauza conflictelor dintre Rusia și Ucraina. Medvedev a declarat: „Am discutat despre dezvoltarea unor proiecte economice majore legate de cooperarea energetică şi asigurarea securității energetice pentru Europa. Consider că am ajuns la un consens.”

O problematica nerezolvatǎ este aderarea Rusiei la Organizația Mondialǎ a Comerțului (OMC). Suedia, în calitate de președinte rotativ al UE la acea vreme, își dorea să obțină angajamente din partea Rusiei privind măsuri împotriva schimbării climatice globale; aceste subiecte urmau să fie discutate cu ocazia conferinței internaționale ce avea loc la Copenhaga.

Pe agenda summitului s-au aflat şi probleme internaţionale precum programul nuclear iranian sau situațiile din Afganistan şi Pakistan. De asemenea s-a discutat despre reglementările kosovare şi cipriote precum şi despre situaţia din Bosnia-Herţegovina; se menţionează chiar că discuţiile au atins subiecte legate de Caucazul Sudic.

Reprezentanţii Uniunii Europene i-au cerut lui Medvedev să respecte angajamentele asumate după conflictul din Osetia de Sud (august 2008). Preşedintele rus recunoaşte necesitatea alinierii poziţiilor dintre Rusia şi UE referitor la Transcaucazia pentru stabilizarea regiunii: „Trebuie să recunoaştem că există divergenţe între noi; totuşi aceasta nu trebuie să conducǎ la dramatizarea situaţiei.”

Antonio Missiroli, director al Centrului pentru Politica Europeanǎ din Bruxelles afirmǎ cǎ nu ar trebui aşteptate rezultate semnificative în urma acestui summit datorită incertitudinilor politice interne ale Europei: „La această întâlnire reprezentanţii europeni nu dispun încă suficientȃ putere decizionalã.” El adaugǎ cӑ actuala tranziţie politică face dificil procesul decizional concret: „Este similar cu negocierile purtate cu SUA în ultima lunã a mandatului lui George W.Bush,” concluzionează expertul. Missiroli estimează că viitorul relațiilor dintre UE și Rusia va depinde mult mai mult decât până acum pe liderii care vor conduce Uniunea Europeanã post-summit.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
furnizori gaze politica externa Rusia summit summituri UE